"Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie (loc de reducere). Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili. A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. În plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului. Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri, uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun aşa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului", a explicat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis luni să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 septembrie.

Totodată, BNR a redus din nou prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

Isărescu a arătat că BNR nu poate estima dacă intrările de capital vor continua, dar a realizat că poziţia de 3,5% nu a mai fost atât de confortabilă.

"Să vedem cum merg lucrurile. Cu alte cuvinte, un răspuns scurt ar suna cam aşa: s-ar putea să mai fie loc, dar de data aceasta suntem obigaţi luăm decizii, după experienţa ultimelor luni, luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern", a adăugat guvernatorul BNR.

Oficialul BNR a arătat că nici decizia de reducere a dobânzii de la 3,5% la 3,25% nu a fost luată uşor, unul dintre principalelel motive fiind o potenţială reacţie, cum s-a mai văzut din partea băncilor, de a coborî în primul rând dobânzile la partea de economisire, adică dobânzile la depozite.

"Eu nu mă aşteptam să avem asemenea intrări de capital după Ucraina. Probabil că n-am dovedit sufiecientă înţelepciune, că se mai întâmplă şi minuni din astea, să ai necazuri prin apropiere, pe lângă graniţă şi să te pomeneşti cu fluxui de capital. Uitaţi-vă la cât au crescut rezervele noastre, nu cele brute, indicatorul net, adică rezerve minus obligaţii. Rezerva netă a BNR a crescut, dacă nu mă înşel, cu vreo două milliarde de euro. Rezerva netă, că dacă vă uitaţi la cea brută e ca şi cum v-aţi înşela singuri (...) Nu ştiu de unde vin. Când intră în conturi nu scrie pe ei, ban rusesc, ban... dar au fost legate, probabil că sunt capitaluri migratoare care au plecat şi de acolo", a punctat Isărescu.

El a adăugat că intrările de capital au început în februarie - martie şi au fost consistente până spre luna iulie.

"Să vedem ce o fi acum", a conchis guvernatorul BNR.