♦ Ce spun economiştii-şefi ai celor mai mari bănci din România: investiţiile din fonduri UE au pus umărul la creşterea economică din prima jumătate din 2023 ♦ Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: România ar putea fi ca Polonia în criza anterioară, care a evitat recesiunea datorită fondurilor europene.

Economia României a încetinit în prima jumătate din 2023, aşa cum arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), dar şi prognozele analiştilor financiari. Chiar dacă frâna a fost mai puternică decât aşteptările, economia României este printre puţinele din regiunea României care înregistrează creştere.

„Citirea cifrelor PIB arată că economia românească creşte pe investiţii în infrastructură din fonduri europene. Reţeta a mai fost utilizată de Polonia în precedenta criză financiară. Toate statele din jur erau în recesiune, dar Polonia nu a avut. Avem şi noi această şansă, dacă facem consolidare fiscală şi menţinem absorbţia de fonduri europene”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

Consumul, care înseamnă 80% din economie, a încetinit vizibil şi, în al doilea trimestru faţă de primul trimestru, chiar a scăzut, ceea ce a făcut ca economia să meargă cu piciorul pe frână. Valentin Tătaru, economistul-şef pe România al ING, remarcă încetinirea ritmului de creştere economică, dar şi aportul investiţiilor la menţinerea economiei pe linia de plutire.

„Descompunerea PIB-ului trimestrului al doilea arată că activitatea investiţională puternică - cel mai probabil în proiecte de inginerie civilă, aşa cum indică datele de construcţii de înaltă frecvenţă - menţine economia pe linia de plutire. Cu toate acestea, încetinirea cererii private, o scădere a consumului public şi o perspectivă externă tot mai slabă îşi spun cuvântul asupra creşterii. Prin urmare, în al doilea trimestru, investiţiile au constituit cea mai mare parte a contribuţiei la creştere, depăşind consumul privat”, este de părere el.

Şi economiştii de la BCR, a doua cea mai mare bancă din România, subliniază aportul investiţiilor la creşterea economică din România şi, de asemenea, sunt de părere că investiţiile vor continua: „Ne aşteptăm ca investiţiile să continue să susţină semnificativ creşterea PIB-ului în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce consumul gospodăriilor ar trebui să contribuie mai puţin la creştere în comparaţie cu anul 2022. De asemenea, ne aşteptăm la o surpriză pozitivă din partea sectorului agricol în trimestrul următor.”

Analiştii financiari se aşteaptă ca economia să prindă puţină vitează în a doua parte din 2023, datorită evoluţiei agriculturii. 2023 nu este un an excepţional pentru agricultură, dar pentru că 2022 a fost foarte prost, creşterea anuală a agriculturii din 2023 va trage în sus şi economia.

Industria, care face 22-25% din PIB, în funcţie de cum a evoluat, scade şi merge către al cincilea an de contracţie. De asemenea, intermedierile financiare – sectorul bancar în cea mai mare parte şi asigurările au bătut pasul pe loc. Pe de altă parte, IT-ul şi serviciile conexe cresc susţinut. Tehnologia informaţiei, comuni­caţiile şi serviciile de suport au ajuns la 15% din economie şi suflă în ceafă industriei sau comerţului. Împreună, practic, au adus 0,8 puncte procentuale, adică aproape jumătate din creşterea economică de 1,7%.