Judecătorul JS4 notează în motivare că Jean Pădureanu a executat o treime din pedeapsa de 1.218 zile iar în perioada detenţiei conduita sa a fost corespunzătoare.

"Potrivit caracterizării ataşate la dosar, condamnatul a participat la programe educaţionale şi psihologice desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere, astfel că se poate considera că acesta a făcut eforturi în sensul îndreptării comportamentului său. Din punct de vedere al conduitei, petentul nu a fost sancţionat disciplinar pe perioada detenţiei şi nu a prezentat probleme de adaptare sau relaţionare. Instanţa reţine că, potrivit evaluării psihologice, petentul este cooperant, acceptă dialogul, are o dispoziţie predominant apatică şi prezintă deteriorare moderată a capacităţii de a învăţa informaţii noi", se arată în motivare.

Judecătorul mai notează că Pădureanu a dat dovezi de îndreptare prin participarea la activităţile socio-educative "chiar în condiţiile în care starea sa de sănătate este una precară".

Totodată, instanţa constată că petentul condamnat nu este cunoscut cu antecedente penale.

În ceea ce priveşte neplata despăgubirilor civile invocată de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, instanţa consideră că acesta nu este un motiv care prin el însuşi să conducă la amânarea liberării condiţionate a petentului. Îndeplinirea integrală a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare este una dintre condiţiile pe care petentul condamnat trebuie să le îndeplinească potrivit Codului penal în vigoare pentru a fi liberat condiţionat, însă nu şi potrivit Codului penal din 1969, acesta din urmă fiind stabilit ca lege penală mai favorabilă pentru petent.

"În plus, în acest caz neîndeplinirea obligaţiilor civile nu este o expresie a relei-credinţe a condamnatului şi nu poate echivala cu lipsa dovezilor temeinice de îndreptare, ci a fost determinată de lipsa resurselor financiare ale acestuia care să permită plata", se spune în motivare.

Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor a reclamat că Pădureanu nu a achitat cheltuieli de judecată în cuantum de 65.000 lei, despăgubiri în cuantum de 328.440 lei şi accesoriile, ANAF începând executarea silită.

Avocatul său a depus la dosar copie după taloanele de pensie ale clientului său, care are o pensie de 2.448 de lei, impozitată cu 317 lei, iar din luna august 2014, ca urmare a măsurilor dispuse de ANAF, s-a înfiinţat poprire pentru suma de 711 lei/lună. Mai mult, din luna octombrie 2014, suma reţinută, poprirea - în cuantum de 1.061 de lei, la care se adaugă impozitul, ajunge la 1.400 - 1.500 de lei, de unde rezultă că pensia sa efectivă este de 1.000 de lei, notează instanţa, arătând că Pădureanu nu are alte bunuri, singura locuinţă pe care o avea fiind sechestrată urmare a dispoziţiilor instanţei.

"Având în vedere considerentele expuse, instanţa considera că petentul condamnat este pregătit ca în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional. Instanţa apreciază că există premisele ca timpul executat din pedeapsă să fi fost suficient pentru reeducarea petentului şi pentru formarea unei atitudini corecte faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite. Prin comportamentul avut pe parcursul executării pedepsei condamnatul a demonstrat că îşi însuşeşte scopul preventiv şi educativ al pedepsei aşa încât să poată fi reintegrat în societate", se mai spune în motivare.

Fostul preşedinte al Gloriei Bistriţa Jean Pădureanu, condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare în dosarul Transferurilor, ar putea fi eliberat condiţionat, după decizia din 1 mai a Judecătoriei Sectorului 4, care a fost însă contestată de procurorii DNA.

Contestaţia DNA se va judeca la Tribunalul Bucureşti, care va da o decizie definitivă. Până atunci, Jean Pădureanu rămâne în închisoare.

Fostul preşedinte al clubului de fotbal Gloria Bistriţa a fost condamnat definitiv, în 4 martie, la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul privind transferul unor jucători. Executarea pedepsei a început în ziua în care a fost condamnat şi expiră la 3 iulie 2017. Pădureanu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Jilava.

În 12 iunie 2014, Tribunalul Ilfov a respins cererea lui Jean Pădureanu de întrerupere, din motive medicale, a executării pedepsei, decizie confirmată de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) în 1 octombrie 2014.

Tribunalul a dispus, după ce a analizat expertiza medicală efectuată de Institutul Naţional de Medicină Legală, că nu este necesară întreruperea executării pedepsei lui Jean Pădureanu, întrucât bolile de care acesta suferă pot fi supravegheate şi tratate şi în reţeaua penitenciară.

Avocatul lui Jean Pădureanu declara în 12 iunie că decizia Tribunalului Ilfov, ca acesta să rămână încarcerat, nu este corectă, întrucât starea sa de sănătate se agravează pe zi ce trece, are pierderi de memorie şi merge cu însoţitor.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat în 23 septembrie că a primit o cerere de graţiere a pedepsei lui Jean Pădureanu, care este în curs de soluţionare, precizând că probabil în una-două săptămâni va fi dat un răspuns.

Alături de Jean Pădureanu, au fost condamnaţi, în dosarul Transferurilor, George Copos, la trei ani şi opt luni, Mihai Stoica, la trei ani şi şase luni, Cristian Borcea şi Ioan Becali, la câte şase ani şi patru luni, Victor Becali, la patru ani şi opt luni, Gheorghe Popescu, la trei ani, o lună şi zece zile, Gheorghe Neţoiu, la trei ani şi patru luni de închisoare, toţi fiind încarceraţi din 4 martie.