"Insolvenţa, «cancerul» de care suferă economia românească, are efecte perverse. Deşi, în statistici, numărul cazurilor de insolvenţă este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situaţie alarmantă - tot mai multe firme cu afaceri de peste un milion de euro îşi declară incapacitatea de plată. Mai mult chiar, avem de patru ori mai multe firme în insolvenţă decât ţările din jur", potrivit economiştilor KeysFin.

Peste 4.700 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele şase luni, în scădere cu 55,98% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cel mai mare număr de companii intrate în insolvenţă, 1.076, a fost înregistrat în municipiul Bucureşti, în scădere cu 50,7%, în primele şase luni comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014.

Pe următoarea poziţie se situează judeţul Bihor, cu 303 companii în insolvenţă (în scădere cu 62,91%, Timiş cu 284 firme (-40,96%) şi Maramureş cu 276 (în creştere cu 10,74%), de altfel singurul judeţ în care numărul insolvenţelor a crescut faţă de anul trecut.

Cifrele oficiale mai arată că, din punct de vedere al riscului insolvenţelor, cele mai sigure judeţe sunt Călăraşi, Harghita, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Sălaj şi Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri.

"Datele statistice arată promiţător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvenţelor", se arată într-un comunicat al agenţiei.

Codul insolvenţei a ridicat valoarea-prag a creanţei şi a dublat termenul după împlinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile.

"Astfel că legislaţia a făcut o adevărată curăţenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici. Experţii în insolvenţă ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece", afirm[ analiştii KeysFin.

Potrivit acestora, marea problemă este că a crescut numărul insolvenţelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie.

"Scăderea incidenţei procedurilor de insolvenţă se înregistrează, într-adevăr, în randul societăţilor comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depăşeşte 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeaşi perioada a anului anterior (170 de societăţi)", afirmă avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo.

În opinia sa, dacă IMM-urile au ajuns în insolvenţă în perioada 2010-2014 mai ales din cauza imposibilităţii de a-şi asigura cash-flow-ul, societăţile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadenţări ale creditelor, perioade de graţie sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeaşi perioadă.

"De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest «air-bag» financiar ar putea să îşi diminueze efectul", a mai spus expertul.

Potrivit statisticilor, media incidenţei insolvenţei în România este de 45 de cazuri la 1.000 de firme active, de patru ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detaşat, topul insolvenţelor în Europa de Est.

În materie de riscuri pe termen mediu şi lung, specialiştii au în vizor, în principal, firmele din domeniul construcţiilor.

"Ca efect al crizei economice, multe societăţi din domeniul construcţiilor au ramas în patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achiziţionate la un cost ridicat. Întreţinerea acestor imobile implică costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuată pentru societăţile care nu vor reuşi să vândă aceste bunuri”, a explicat avocatul Diana Deleanu.

Ea spune că mulţi oameni de afaceri se feresc de firmele în incapacitate de plată, întrucât se tem că vor fi atraşi la rândul lor în "hora insolvenţelor".

"Percepţia generală în România este că insolvenţa este pasul sigur către faliment, ceea ce este complet falsă. Dovadă că numărul reorganizărilor de succes din România, deşi încă mic, este în continuă creştere, iar conceptul de acordare a unei noi şanse debitorului onest prin procedura insolvenţei consacră rolul acesteia de ‘umbrelă protectoare", afirmă analiştii KeysFin.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business pe piaţă românească.