Intrarea pe Bursa a RomTelecom are sanse sa fie listarea anului. Statul roman, care mai detine 45,99% din operatorul de telefonie fixa, vrea sa-si lichideze participatia prin listare, o parte din actiuni (20%) urmand sa fie transferate Fondului Proprietatea. Nagy Zsolt, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, anunta acum doua saptamani semnarea contractului de consultanta cu Credit Suisse First Boston (CFSB).

Ministrul estima atunci ca un prim pachet de actiuni va fi listat candva in intervalul septembrie-octombrie, intr-un procent stabilit de CFSB in functie de oportunitatile pietei. Cel mai sigur va fi vorba despre o listare la Bursa de Valori Bucuresti si, probabil, si la o bursa internationala.

Analistii au evaluat intreaga companie la aproximativ doua miliarde de dolari. Prin urmare, valoarea participatiei statului ar fi, grosso modo, de un miliard de dolari, insa 20% din actiuni (aproape jumatate din cat mai detine statul) va trece la Fondul Proprietatea. Pe scurt, daca planul va fi respectat, in toamna lui 2005, aproximativ 500-550 de milioane de dolari isi vor gasi debuseu pe bursa romaneasca.

Noua conducere a BVB, aleasa in februarie 2006, anunta ca, pana in 2010, va aduce la Bursa cel putin 65 de noi companii, printre cele luate in calcul pentru anul in curs numarandu-se Transelectrica, Continental si Fondul Proprietatea. Motivul declarat: cresterea numarului de investitori. Potrivit estimarilor noului Consiliu al Bursei - la conducerea careia a fost ales la inceputul lui 2006 Septimiu Stoica -, totalul acestora va ajunge in urmatorii patru-cinci ani la 300.000 de persoane fata de un maxim de 12.000, cat se inregistreaza acum. Mai multi investitori inseamna mai multa agitatie, iar mai multa agitatie la Bursa inseamna mai multe fonduri pentru finantarea companiilor. Tot la capitolul proiectii, noua conducere a Bursei vede peste patru ani volume de tranzactionare de 50 de milioane de euro pe zi, fata de cele  8,7 milioane de euro pe zi in 2005. Din aceasta perspectiva, consultanta pentru IPO-uri este una din pietele care s-ar putea dezvolta in intervalul viitor. Deocamdata, comisioanele pentru intermedierea de IPO-uri nu reprezinta o sursa constanta de venituri pentru diviziile de investment banking ale institutiilor financiare din Romania.

In fond, e un cerc vicios. Listarile sunt putine, iar aceasta pentru ca, spun analistii, pe de o parte, companiile care ar avea nevoie de bani prin listare se tem ca nu vor gasi suficienti bani disponibili in piata, iar pe de alta parte, investitorii sustin ca au prea putine companii in care sa investeasca. Mai mult, in decurs de doar doua luni, mai multe companii in valoare totala de 300 mil. euro si-au anuntat iesirea de pe piata de capital, profitand de o prevedere a CNVM (suspendata intre timp) conform careia delistarile erau posibile printr-o simpla decizie a AGA.

Si totusi, anunturi de listare exista. Cate dintre ele se si materializeaza e o alta problema care tine de aria cercului vicios invocat de analisti. La inceputul anului, Catalin Chelu - un nume cunoscut pe piata de capital, cu plasamente estimate la peste 100 de milioane de euro - anunta o viitoare listare la Bursa a operatorului de televiziune prin cablu CCC Blue Telecom Galati, la care detine pachetul majoritar de actiuni (96,64%). CCC Blue Telecom - numarul trei pe piata CATV din Romania din punct de vedere al cotei de piata, cu aproximativ 200.000 de abonati in 21 de judete - era evaluata la acea data de Chelu la 55 mil. euro. Intentia sa era sa vanda 25% din companie pe Bursa, fondurile astfel atrase urmand sa fie folosite pentru achizitionarea altor operatori CATV sau de Internet de pe piata. "Speram sa primim autorizatia din partea CNVM in cursul lunii februarie sau cel mai tarziu in martie si, imediat, vom iesi pe Bursa cu actiunile", spunea Chelu in ianuarie 2006. Listarea nu a mai avut insa loc, pentru ca, spun surse din piata, CCC Blue Telecom nu are inca o structura de management si financiara suficient de atractiva pentru potentialii investitori.

Pe de alta parte, Chelu a anuntat recent ca va vinde pachetul majoritar al companiei (61%) catre asociata sa Doina Rimar, adaugand ca aceasta decizie nu afecteaza planurile de listare. Incurajati de intrarea primei companii IT pe BVB - Flamingo - in cursul anului trecut, nici proprietarii grupului K-Tech Ultra Pro nu exclud acum varianta unui IPO. Intrebat despre posibilitatile de finantare ale grupului, Cristian Fughina, presedinte al Ultra Pro, a declarat pentru BUSINESS Magazin ca scenariul cel mai plauzibil ar fi acela al unei listari. O alta varianta vehiculata in piata ar fi cea a unui posibil schimb de actiuni intre K-Tech Ultra Pro si grupul Altex.

Ca proces in sine, o listare nu este riscanta daca sunt indeplinite cateva conditii de baza. In primul rand, proprietarii trebuie sa ofere investitorilor un tablou complet referitor la performantele financiare ale companiei din trecutul recent. De altfel, pe baza acestor rezultate este facuta evaluarea companiei. In al doilea rand, prospectul listarii trebuie sa ofere informatii concludente privind cresterile viitoare. Promisiuni de crestere care pot fi o profetie sigura daca banii obtinuti din listare sunt folositi pentru achizitii sau pentru proiecte de extindere viabila.

Numai ca extinderea cu bani atrasi de la Bursa nu este tocmai cea mai populara metoda in mediul de business romanesc. O posibila explicatie? A iesi pe piata de capital este similar cu a pune cartile pe masa si a ceda o parte din companie. Or, transparenta (de altfel, semn de sanatate pentru o companie) poate insemna sfarsitul multor business-uri conduse dupa principii neortodoxe. Pe langa diviziile de investment banking ale bancilor comerciale, cum sunt Raiffeisen Capital & Investment, ING Securities sau CA-IB, din viitoarele IPO-uri urmeaza sa castige si companiile de investitii financiare (de brokeraj) cel putin pentru listarile mai mici.

De exemplu, Catalin Chelu anunta ca oferta pentru CCC Blue Telecom urma sa fie facuta prin Eldainvest, companie de brokeraj din Galati. Tot pentru companiile cu valori mai mici, furnizori de servicii de consultanta in cazul unui IPO pot fi si firme non-bancare cu activitate de investment bankeri. Exemplu: compania Capital Partners, infiintata de Doru Lionachescu, fost director general adjunct al Bancpost, impreuna cu alti doi bancheri. Capital Partners nu a intermediat pana acum nici un IPO, insa intentioneaza sa colaboreze cu o societate de investitii financiare pentru proiecte in acest sens.

La polul celalalt se afla investment bankerii consacrati, de talia CFSB sau Goldman Sachs, care isi vor accentua prezenta in momentul unor proiecte mari, precum listarea RomTelecom. Valoarea minima a unei tranzactii eligibile pentru asemenea jucatori este de 100 mil. euro, spune Lionachescu.

Dincolo de spectacolul intrinsec al Bursei, cresterea numarului companiilor listate ar fi, spun specialistii, un semn de sanatate al mediului de business. Mai multe oferte publice initiale  inseamna, de fapt, mai multe proiecte de dezvoltare.