La degetul mic al tehnologiei
Frisbo, Beez, yeParking, MedicAI. În peisajul local al start-up-urilor din tehnologie, sunt nume-cheie, cu vibe proaspăt, cu inovaţie şi curaj. Niciunul dintre antreprenorii care au creat aceste businessuri nu a pornit la drum imaginându-şi că traseul va fi doar lapte şi miere. Şi cu toate acestea, când criza a lovit, impactul a fost dur. Cum au trecut start-up-urile tech din România criza ultimelor şase luni?
„Nicio companie nu a rămas unde era înainte de criză, avem multe industrii în portofoliul nostru şi am putut analiza dinamica macro. Când coronavirusul a lovit, toată lumea a devenit mai deschisă la online, am reuşit să recrutăm din casele noastre, să integrăm clienţii, să începem să livrăm mai eficient”, a spus Bogdan Colceriu, cofondator şi CEO al Frisbo, un business specializat în furnizarea de servicii logistice pentru magazinele online.
De când comerţul electronic a explodat, şi munca angajaţilor Frisbo a devenit mai uşoară, a spus Colceriu la webinarul „Dreaming bigger with the right partners”, organizat de platforma de investiţii în tehnologie ROCA X, în cadrul Techsylvania.
Fondatori ai unor companii susţinute de ROCA X, alături de investitori cu experienţă în zona de start-up şi nu numai, au conturat principalele repere pentru o companie în dezvoltare în acest moment, precum şi portretul partenerului ideal în călătoria spre atingerea celor mai îndrăzneţe obiective de business. „La început, printre clienţii noştri erau chiar şi manageri în poziţia de CEO care nu deţineau laptopuri, dar acum toată lumea înţelege rolul tehnologiei şi faptul că trebuie să fie pregătiţi pentru schimbarea generată de aceasta. Să nu lucrăm din acelaşi spaţiu a fost cel mai greu în timpul crizei. Înainte eram obişnuiţi să lansăm idei permanent, dar acum a fost nevoie să programăm apeluri pentru asta”, a spus Vasile Tamaş, cofondator şi CEO Beez, un start-up local care a dezvoltat o aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online.
Aceasta a fost, poate, una dintre cele mai valoroase lecţii ale pandemiei până astăzi: tehnologia e parte din noi, aproape că ne-a intrat în ADN şi e imposibil să ne mai detaşăm de ea. Tocmai de aceea, fondurile care vor acum să investească în companii au pus lupa pe firmele de profil.
„Vizăm start-up-uri care se potrivesc profilului de tip network effects - marketplace-uri, platforme de date, prestatori de servicii.
Ne-am concentrat asupra portofoliului în primele luni de la declanşarea pandemiei, cu investiţii ulterioare în cinci dintre companiile din portofoliu care au necesitat capital suplimentar pentru a supravieţui. Abia după stabilizarea portofoliului, am analizat fluxul de tranzacţii”, a spus Jacek Lubinski, investment manager al fondului MarketOne Capital.
A luat ca exemplu companii fondate în criza trecută, cum ar fi Airbnb, Pinterest, Uber, Whatsapp, pentru a vedea cum s-au petrecut lucrurile într-o perioadă în care oprirea investiţiilor ar fi însemnat pierderea unora dintre cele mai de succes companii din istorie.
„Avem în portofoliu două companii din domeniul turismului, printre care un furnizor global de mobilitate aeroportuară, precum Uber, dar concentrat pe transportul de la aeroport către centrul oraşului. Au luat decizii bune, au redus costurile. După ce coronavirusul dispare, cel mai probabil oamenii vor călători din nou, anul viitor ar putea fi unul propice pentru călătorii, deoarece multe vacanţe au fost amânate”, a completat Lubinski.
Voicu Oprean, fondator şi CEO AROBS Transilvania Software, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de soluţii IT, cu sediul central în Cluj-Napoca, a spus, în cadrul aceluiaşi webinar, că, în criză, a valorificat creşterea industriei digitale, pe care s-a concentrat prin vânzarea produselor online, şi, de asemenea, a supus companiile unor teste de stres pentru a le verifica rezistenţa, dorinţa de a supravieţui. În cele din urmă, doar în câteva cazuri a oferit capital.
„În pandemie, investitorii individuali au devenit deznădăjduiţi rapid, în special în zona de cash. Partea de acţiuni a fost mai rezistentă, dar şi recuperarea investitorilor individuali a fost destul de rapidă”, a adăugat Aurel Bernat, general director la BT Asset Management SAI, companie specializată în administrarea de investiţii, membră a grupului financiar Banca Transilvania.
Start-up-urile au arătat că sunt flexibile, că sunt adaptabile şi că, în cele mai multe cazuri, pot să pivoteze rapid.
„Criza poate fi o oportunitate pentru că stimulează inovaţia şi competitivitatea, ceea ce aduce creştere şi valoare adăugată per ansamblu în economia românească, necompetitivă în acest moment”, a spus Alexandru Bogdan, CEO al ROCA X.
Tot el este de părere că, în situaţii de criză, este esenţial să alimentezi ideile disruptive cu „combustibil” în timp real. Companiile emergente au nevoie de sfaturi despre cum să se adapteze atunci când cresc accelerat şi nu au încă procese stabile implementate. Trecerea de la o echipă de 3 oameni la una de 20 de persoane care trebuie să lucreze şi să livreze contra cronometru poate fi o adevărată provocare. „Acesta este un moment foarte bun pentru start-up-uri cu potenţial ridicat, inovaţia atrage interesul. Companiile emergente au nevoie însă de parteneri potriviţi, cu aceleaşi valori, pentru o dezvoltare sustenabilă.”
Ce înseamnă parteneri potriviţi? Cei care nu pun prea multă presiune asupra antreprenorilor, astfel încât aceştia să ajungă să-i perceapă ca fiind inamicii lor.
Accelerarea dezvoltării unor domenii ca telemedicina sau învăţământul online ori crearea unui mediu potrivit pentru noi modele de business sunt doar câteva aspecte care pot fi văzute ca avantaje ale contextului pe care l-a creat pandemia de Covid-19, sunt de părere antreprenorii români din domeniul tehnologiei.
„Am putut face video call-uri cu medicii, ceea ce nu se întâmpla în 2019. S-au întâmplat lucruri care erau aproape de neconceput înainte, precum dezvoltarea telemedicinei”, a spus Mircea Popa, cofondator şi CEO MedicAI, o platformă online de imagistică pentru medici.
MedicAI este, de fapt, o formă de schimbare organizaţională, însă pentru asta clinica trebuie să schimbe modul în care face lucrurile. În acest scop, sunt mulţi paşi administrativi implicaţi, începând de la crearea de conturi pentru fiecare medic, până la stabilirea unui nou mod de interacţiune cu pacientul.
Declicul este dorinţa şi deschiderea către schimbare. Au arătat-o generaţii întregi de antreprenori şi de idei, o arată şi cei din ziua de astăzi. Iar tehnologia este şi ea o piesă din acest puzzle gigant al transformărilor.
Cine este ROCA X
Platforma ROCA Investments a pornit la drum în 2018 cu un capital de 4,5 milioane de euro. În primul an a realizat trei tranzacţii şi şi-a majorat capitalul la 12,8 milioane de euro. În anul 2019, ROCA Investments a încheiat alte cinci noi tranzacţii. ROCA X, care face parte din Impetum Group, ce mai cuprinde CITR şi ROCA, intenţionează să-şi dubleze portofoliul de companii până la finalul anului, investind în domenii de activitate considerate strategice, precum agri-food şi servicii aferente, logistică, servicii B2B, reciclare şi producţie.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro