Cu siguranta ca zilele lohn-ului nu s-au sfarsit, spune Maria Grapini, prese­din­tele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). "Toata lumea pre­vedea ca lohn-ul dispare. Ei bine, nu e asa! Avem solicitari de lohn pe care nu le putem onora." De ce? Pentru ca multe din fir­mele romanesti nu pot sa lucreze co­menzi de zeci de mii de bucati. Asa incat se va ajunge, dupa Grapini, ca multe dintre firmele mici si microintreprinderile din industria tex­tila, care acum lucreaza in sistem lohn, sa devina subcontractori pentru com­pa­niile mari romanesti care vor reusi sa reziste pe piata.

La ora actuala, piata textilelor, esti­ma­ta la 9,5 miliarde de euro, se imparte in trei categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn (de departe majoritari), cei care incearca sa iasa de sub tutela lohn-ului si au inceput sa lucreze in paralel la co­lectii proprii, respectiv companiile auto­h­tone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut clujenii de la Jolidon si compania ID Sarrieri.

Industria confectiilor a simtit printre cele dintai efectele integrarii Romaniei in Uniu­nea Europeana. Producatorii in lohn isi calculeaza costurile intr-un leu din ce in ce mai puternic, dar isi vand marfa in euro; mar­jele de profit s-au redus si mai mult de jumatate din cele peste 5.000 de firme de con­fectii existente la ora actuala sunt pe zero sau pe pierdere. "Declinul a inceput in 2005, odata cu intarirea brusca a monedei nationale si scumpirea utilitatilor cu 42%", amin­teste presedintele FEPAIUS. Produ­ca­to­rii de textile acuza si importurile de mar­f­uri ieftine din China, Turcia si Siria. Atu­u­rile firmelor romanesti (mana de lucru ief­tina si apropierea de UE) au fost eclipsate in ultimii ani de eficienta de neegalat a in­dus­triei chinezesti. O camasa chinezeasca iese din fabrica la 1,5 dolari, in timp ce ro­manii o produc cu trei dolari, iar materia prima este in Romania de peste trei ori mai scumpa (cca un dolar) decat cea din China.

Anul trecut s-a accentuat criza ince­pu­ta in 2005: productia industriala a scazut cu circa 13% si aproape 30.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor. In aceste conditii, numeroase voci din in­dus-tria textila se asteptau ca 2007 sa adan­ceas­­ca declinul. Dar cei mai multi dintre ma­nagerii contactati de BUSINESS Magazin cred ca era lohn-ului inca nu s-a incheiat, pentru ca firmele straine care au venit sa-si coa­sa textilele in Romania gasesc aici un stan­dard de calitate pe care producatorii din alta parte nu-l pot asigura. "O stofa produsa in Europa niciodata nu va fi trimisa in China pentru pre­lu­cra­re", crede Dobra Laszlo, directorul general al Secu-iana, cel mai mare producator de pan­taloni din Romania. Pana la urma, con­sumatorii vor decide in mare parte cat se va produce in Europa si cat in Asia, dar nivelul calitatii e in favoarea noastra, spun producatorii de textile.

"O parte dintre straini vor fi tentati sa renunte la «atelierul mestesugaresc Roma­nia» si se vor orienta spre spatiul ex-sovie­tic sau sud-estul Asiei. Dar nici nu se pune pro­blema sa dispara lohn-ul, deoarece cali­ta­­tea primeaza", este de parere Ramona Julean, directorul de marketing de la Tina R. Compania, care detine o cota de piata de 10% pe segmentul modei fe­minine intre 20 si 30 ani, a semnat pentru 2007 contracte de productie in lohn in va­loare de pana la 2 milioane de euro cu fir­me romanesti. Julean este convinsa ca lohn-ul se va con­cen­tra de-acum catre fir­me­le mari, care pot livra produse de cali­tate in termen foarte scurt. Iar aceste firme mari vor ex­ter­­naliza comenzile catre micii fa­bricanti, pen­tru a putea sa le onoreze la timp. Reteaua Tina R numara 12 magazine, iar pana in 2008 intentioneaza sa mai des­chi­­da inca zece. In 2006, compania a avut o cifra de afaceri de peste 4 milioane de euro, cu o rata a profitului de aproximativ 10%. Pen­tru anul acesta, compania esti­mea­za o cres­­tere a veniturilor cu 50%.

De partea cealalta a baricadei sunt fir­mele care cauta solutii "de avarie" pentru a supravietui sau pentru a-si pastra clientii. Intre­bat de BUSINESS Magazin daca lohn-ul are viitor in Romania, Manuel Popa, direc­torul general de la Conted, companie care pro­duce pentru Zara, Esprit sau Benetton, da un categoric raspuns negativ. Popa sus­ti­ne ca aderarea la UE inseamna restran­gerea neta a productiei, iar piata interna e oricum redusa, din cauza puterii de cum-pa­rare mici. La o cifra de afaceri de 4,5 mil. euro anul trecut, compania, care lu­crea­za 100% pentru export, a avut un profit brut de 635.000 de euro, iar pen­tru anul in curs se asteapta ca si cifra de afa­ceri sa scada pana la 4 milioane de euro.

Indiferent de cat de optimisti sau pesi­misti sunt in ceea ce priveste viitorul afacerii lor, producatorii de textile par de acord ca amenintarea principala din acest an este criza de forta de munca. "Toti pleaca sa munceasca in strai­na­tate sau in alte domenii. Suntem intr-o situatie para­do­xala: desi s-au des­fiin­tat locuri de mun­ca, cei care inca lucram in domeniu nu avem suficienti angajati", constata Grapini.

La aceasta, Stefan Fufezan, directorul comercial de la Moda Arad, una din com­pa­niile care au inceput deja sa externa­li­zeze comenzi catre firmele mai mici, mai adauga cursul valutar nefavorabil expor­ta­torilor si da verdictul: exporturile in lohn vor scadea semnificativ in 2007.

Compania, care are printre clienti nume ca Betty Bar­c­lay, Marc Cain sau Hauber, sta bine totusi: a semnat pentru anul acesta contracte de productie in lohn de 4,2 milioane de euro si a inceput lucrarile la construirea unei fabrici care va angaja 1.000 de oameni. "Vom achizitiona anul acesta si utilaje noi, care sa duca la cresterea productivitatii", spune Fufezan. Firma, care are in pro­prie­tate doar doua magazine de desfacere, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 3,8 milioane de euro, cu un profit de 0,1 milioane de euro. Pentru 2007, Fufezan estimeaza o cres­tere de pana la 4,2 milioane de euro.

In tabara pesimistilor se plaseaza si di­rec­torul general de la Secuiana. "Lohn-ul va sca­dea in continuare, concomitent cu o res­trangere pe segmentul clientilor mai va­lo­rosi", precizeaza Dobra Lasz­lo. So­cie­ta­tea, care lucreaza pen­tru bran­duri ca Brax, Bruno sau Va­ni­lla, are pentru anul in curs con­tracte de productie in lohn de 7 mi­lioane de euro - mai putin decat in 2005, cand a facut lohn de 7,4 mi­li­oa­­ne de euro. Firma, care are 16 ma­gazine si va mai desc­hide inca zece sau 12 anul aces­­ta, detine si o marca proprie, "Adam’s by Secuiana", pe care a dezvoltat-o de cativa ani. Conducerea companiei, care produce 95% in lohn, estimeaza pentru anul acesta o cifra de afaceri de circa 13 milioane de euro.

"Viitorul apartine celor mari si puter­nici", comenteaza Mircea Vasiu, brand ma­na­­ger al firmei sibiene Mondostar. De­pin­de insa de semnificatia cuvantului "pu­ternic" pentru fiecare producator: pentru unii primeaza cifrele de afaceri cat mai mari, pen­tru altii puterea echivaleaza cu defi­nirea identitatii produselor. Ade­rarea a la­sat usa deschisa companiilor strai­ne, dar la fel de bine a deschis-o pen­tru romanii ce vor sa iasa in UE cu pro­dusele marca proprie. Gabriel Muraru, directorul general de la Dinasty, companie specializata pe pro­duc­­­tia de articole pentru barbati, nu pare de­loc ingrijorat. "«Ei» intra pe piata noas­tra, dar si «noi» putem merge la ei", argu­men­­­teaza Muraru. Chiar daca, adauga el, "in prima faza este mult mai probabil ca H&M, de pilda, sa deschida un numar de ma­­gazine in Romania decat un producator lo­cal sa faca acelasi lucru la Roma sau Pa­ris". Ori intr-o alta tara est-europeana. Pana acum, producatorul de lenjerie Joli­don le-a facut pe toate acestea: din 2000 in­coace s-a extins in Ungaria, Italia si Fran­ta, iar mai nou a cumparat Infiore, una din cele mai importante marci italiene de len­jerie, im­preu­na cu 65 din peste 100 de ma­ga­zine de­ti­­nute de aceasta. Gabriel Carlig, pro­prie­tarul companiei clujene, afir­ma recent ca primele magazine Jolidon din Ita­lia vor fi deschise la Milano si Roma.

Olivera Mihet, directorul general al com­­­paniei Staff Colection, care detine mar­ca House of Art si opereaza lantul de maga­zine cu acelasi nume, cre­­de ca singurul mod in care fir­mele interne pot rezista in fata concurentei din Eu­ro­pa este "sa faca inves­ti­tii serioase in dez­vol­tarea pro­duc­tiei proprii". Cu o cifra de afaceri de 56 de mili­oa­ne de lei (16,5 milioane de euro) rea­li­­za­ta anul trecut, Staff Collection detine trei unitati de productie in judetul Alba, iar acum are in curs de amenajare a patra fabrica, la Blaj. Pentru 2007, compania are ca obiective cresterea ci­frei de afa­ceri pana la 19 milioane de euro si des­chiderea a inca zece magazine, pe langa cele 50 de­ti­nute. Extinderea va cos­ta pana la cinci milioane de euro, in func­­tie de su­pra­fata si de ampla­sa­men­tul magazinelor.

Concurenta bra­n­du­ri­lor internationale e va­zuta dintr-un unghi oa­re­cum diferit de directorul de retail de la Steilmann Ro­mania. "E drept ca ade­ra­rea va avea ca efect patrun­derea pe piata noas­tra a ma­rilor retaileri, precum Peek & Clo­p­­pen­burg sau H&M, dar va duce si la reducerea in timp a ofertei tip «taraba», de proasta calitate", apre­ciaza Flori Panescu, direc­to­rul de retail al Steilmann Romania. Anul tre­cut, com­pa­nia a avut o cifra de afaceri de circa 17 milioane de euro. Cu un nou pro­prietar - grupul italian de textile Miro Radici -, Steil­mann are ca tinta dez­vol­tarea brandului propriu in tara, dar si peste gra­ni­te, de vreme ce firma din Romania preia admi­nistrarea retelelor de magazine ale gru­­pului din Cehia, Bul­garia, Ucraina si Re­pu­blica Moldova. "Vom administra piete pe care nu le cunoas­tem foarte bine. Pana in 2008 vom avea 21 de magazine in Europa de Est", spune Panescu, care recunoaste ca sunt destule teme de facut la capitolul organizare si logistica.

In Romania, Steilmann detine 53 de ma­ga­­zine, iar numarul lor va creste, anul aces­ta, cu inca noua. Investitia medie pe ma­ga­zin este cuprinsa intre 100.000 si 200.000 de euro. Sub umbrela Miro Radici, Steilmann Ro­mania se asteapta la o cres­te­re a cifrei de afaceri cu 30% in acest an. Pla­nu­rile Radici in urmatorii doi ani vizeaza du­blarea cifrei de afaceri a filialei din Romania si o marja de profit de 10%, in conditiile in care pana anul acesta profitul a fost de 8% din cifra de afaceri. Si pro­duc­tia in lohn este contractata integral. Fa­bricile com­pa­niei - de la Si­ghetu Ma­r­ma­tiei, Satu Mare, Craiova si Sibiu - vor lucra la capacitate maxima, de vre­me ce Roma­nia va deveni centrul Steil­mann pe productie al grupului Radici, pentru toata Europa de Est.

In curs de realizare este proiectul pen­tru o platforma industriala textila, la Satu Mare, ce va deservi "toti clientii care fac parte din grupul Ra­dici", spune Flori Pa­nes­cu. Platforma va func­tiona ca un cen­tru ce va coordona activitatea de pro­ductie din fabricile din Romania. "Sunt cli­enti ai gru­pului care pana acum au produs in Moldova, Macedonia sau in diverse tari din Euro­pa. Toti se vor in­drep­ta catre fa­bri­cile Ra­dici din Romania. Nu vor fi refu­zate insa nici comenzile venite de la com­pa­nii din afa­ra grupului", spune Panescu, amin­tind printre clienti branduri precum Max Mara, Es­cada sau Esprit. Pe langa dez­vol­tarea Steil­mann, compa­­­­nia in­te­n­tio­nea­za sa in­tre pe piata si cu alte bran­duri, cum sunt Apa­nage, Emo­zio­ni, Eri­ca Roessler, Kirs­ten, Gigi si Dre­ssMas­ter. "Sunt branduri de sine statatoare si vor fi co­­mer­cializate in ma­ga­zine separate", preci­zea­za directorul de retail al Steilmann. Din esti­­marile com­pa­niei, cota de piata a Steil­mann in Romania este de circa 4-5% din tota­lul pietei de fa­shion (textile si incal­ta­minte), dar in pers­pec­tiva anilor 2009-2010 com­pa­nia se asteapta sa mai castige 3% din piata.

Producatorii de textile care iau in calcul si varianta intaririi marcilor proprii au inte­les ca trebuie sa ofere produse mai bune decat "chi­ne­zis­me­le" actuale, dar mai ieftine decat bran­durile straine. "Chiar daca nu inten­tionam sa re­nuntam la activitatea de lohn, atat timp cat ra­mane pro­fitabila, ne con­­c­en­tram in pa­ralel si pe dezvol­ta­rea pro­priilor marci", spu­ne Mircea Vasiu, brand mana­ger Mon­dostar Sibiu. "Companiile mari vor deveni ceva mai mici si mai efi­ciente, accentul va fi pus foarte mult pe colectiile proprii, iar brandurile nationale se vor extinde", crede Vasiu.

La o cifra de afaceri de 19,7 milioane de lei (5,8 milioane de euro), Mondostar, care ex­porta peste 80% din productie in Ger­ma­nia si Elvetia, a avut in 2006 un profit de 400.000 de lei (aproape 120.000 de euro). Pe seg­­mentul de sacouri si costume bar­ba­testi, producatorul sibian lucreaza pen­tru fir­mele Strellson (care detine licenta pen­­tru brandul Tommy Hil­fi­ger in Europa) si Digel, iar pe par­tea de pantaloni de dama produc­tia este rea­lizata sub mar­ci­le Basler si Lei­ne­­we­ber. Mondostar a semnat anul trecut con­tracte de productie in lohn de 5,8 milioane de euro, dar pentru 2007, va­loa­rea lor a sca­zut la 4 milioane de euro.

In aceste conditii, o marca proprie ra­ma­ne o necesitate. Mondostar are doua: Bou­­levard si Status, pe care vrea sa le con­so­lideze pe piata interna, iar cu prima din ele are intentia sa patrunda si pe piata ex­ter­na. "Suntem in discutii cu firme atat din tarile vestice, cat si din Rusia. Intr-o pri­ma faza vrem sa ex­por­tam marca Bou­le­vard prin inter­me­diul rete­le­lor de dis­tri­bu­tie, iar mai tarziu prin magazine pro­prii", sus­tine Mircea Va­siu. Cu cinci ma­ga­­zine pro­prii, Mon­­dostar urmeaza sa deschida inca doua pana la sfarsitul anului.

In fine, investitia intr-o marca proprie este vazuta de Gabriel Muraru de la Di­nas­ty ca o urgenta, avand in vedere ca "Roma­nia este o piata in formare, unde merita sa dezvolti o afacere acum si nu mai tarziu, cand deja vor fi competitori directi lanturi mari de magazine din Europa". Anul aces­ta, Dinasty are prevazuti 1,8 milioane de lei (530.000 de euro) pentru renovari si des­chideri de magazine. In prezent, com­pa­nia are 27 de magazine, dintre care sapte sunt marca proprie a Dinasty, iar 20 sunt detinute impreuna cu firma Agnes Toma, sub marca de retail Alb & Negru. La o cifra de afaceri de 5,6 milioane de euro, in 2006, Dinasty a avut un profit net de 1,3 milioane de euro, iar pentru 2007, cifra de afaceri este esti­mata la 6,4 milioane de euro. Potrivit lui Muraru, firma vrea sa deschida si un show­room in Bucuresti - "un fel de centru de creatie si comanda pentru mo­dele unicat".