Tabloul macroeconomic din ultimele săptămâni vine cu veşti bune şi cu optimism din toate părţile. Estimările de creştere economică pentru România deja erau optimiste, însă primele date de la Statistică despre evoluţia PIB au venit ca un lansator pentru prognoze, care au explodat până la avansuri de 6-7% pentru economia României în 2021. Datele vin în aceeaşi perioadă cu prima relaxare serioasă a restricţiilor în România, care impulsionează consumul, principala componentă a economiei. Punem punct unei perioade de coşmar, în sfârşit?

Mă aştept ca anul acesta să fie o evoluţie foarte bună a economiei. Sigur, o parte şi din efectul de bază, dar o mare parte va fi şi din acest consum în surplus. Plus că sunt şi aceste programe de investiţii care se continuă, deci şi ele vor aduce un plus economiei”, spune, pentru Business MAGAZIN, economistul Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School). Declaraţiile lui vin după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat marţi (18 mai) primele date despre evoluţia PIB din 2021. Veştile au surprins toţi analiştii economici, care se înscriseră deja într-un val de optimism: +2,8% în dinamica trimestrială, versus previziunile de creştere trimestrială de până la 1%. În termeni anuali, este adevărat, economia a stagnat în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2020, însă în ianuarie şi februarie 2020 vântul crizei nu bătea şi avântul economic din anii anteriori continua.

Aşadar, economia a crescut mult peste aşteptări şi este a doua surpriză plăcută consecutivă pe care o aduce României, după creşterea mult peste aşteptări din ultimele trei luni din 2020, care au adus o creştere de 4,8 trimestru la trimestru, atenuând din plonjonul economic şi generând o scădere economică de 3,9% pe tot anul 2020, una dintre cele mai bune performanţe din Europa.

„Cred că datele sunt peste aşteptările pieţei – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creştere a PIB trimestru la trimestru. Se aştepta un plus de 1% şi a fost plus 2,8. Diferenţa este mare. Economia pare că îşi revine”, mai spune economistul Laurian Lungu, care adaugă că, în opinia sa, sunt trei factori care au adus creşterea economică peste aşteptările analiştilor: măsurile autorităţilor de carantinare zonală, în funcţie de rata de infectare, care a permis operatorilor economici să «respire», dar şi rata vaccinării în România.

„Al treilea factor este cel legat de rata economisirii, care a crescut foarte mult anul trecut şi acum vedem că oamenii încep să iasă afară şi să fie mobili şi consumă. Sigur că nu toate persoanele au reuşit să economisească, vorbesc per ansamblul economiei, unde rata economisirii a crescut cu câteva procente din PIB şi acum vedem creşterea consumului.”

Datele de la INS au venit la câteva zile după ce mai multe măsuri de combatere a răspândirii virusului au fost relaxate, printre care eliminarea restricţiilor de circulaţie noaptea. Părerea economiştilor, că eliminarea restricţiilor va servi drept catalizator pentru revenirea puternică a consumului, este confirmată de realitatea de la firul ierbii. În staţiunea Vama Veche de pe litoral, câteva mii de tineri au petrecut primul weekend fără restricţii de circulaţie noaptea pe plajă, chiar dacă cluburile s-au închis la miezul nopţii.

„A fost o decizie luată pe ultima sută de metri, într-o situaţie de tipul «haide mâine la mare». Odată cu anunţul lui Iohannis, cred că multă lume a simţit că data de 15 mai e un soi de Revelion şi m-am gândit că trebuie să profit cumva de relaxarea restricţiilor. Vama a fost la îndemână”, povesteşte Alex, angajat al unei companii din Bucureşti şi unul dintre tinerii care au plecat să sărbătorească relaxarea restricţiilor.

El spune că i-ar plăcea să mai călătorească vara aceasta şi planurile de consum nu se opresc doar la sărbătorirea primei runde de ridicare a restricţiilor: „Mi-ar plăcea să mai vizitez locuri din România, dar industria ospitalităţii a început deja să îşi frece mâinile şi să urce abrupt preţurile, aşteptându-ne. Probabil voi alege să cheltuiesc pe o vacanţă în altă ţară, mai ales că ajung la aceleaşi costuri sau chiar la costuri mai mici. Libertatea de circulaţie pe care o am ca european e alt motiv de bucurie în perioada asta.”

Întrebat de evoluţia economică a României, Alex aminteşte şi de o altă faţetă a situaţiei: cifrele macro pot arăta bine pe medie, însă criza poate adânci inegalităţile din societate. „Probabil că aşa-zisele date economice vor arăta bine, vedem că iese premierul să tot anunţe cifre. Pentru mulţi oameni însă, economia nu prea s-a relansat şi cel mai mult mi-au rămas în minte toate titlurile care m-au anunţat anul trecut că inegalitatea va creşte din cauza pandemiei. Sunt mulţi oameni nemulţumiţi, mai ales că unii nu îşi permit să profite de această relaxare şi bucurie generală.”

Consumul nu este singura componentă economică ce ar putea aduce creştere. Pe partea de utilizare a PIB-ului, guvernul se aşteaptă, pe actuala prognoză, ca investiţiile (formarea brută de capital fix) să joace un rol important şi să aducă un plus de 1,7 puncte procentuale creşterii economice de 5% în 2021. Investiţiile ar urma să însemne un sfert din PIB-ul României pe partea de utilizare. Exportul net însă va trage uşor economia în jos, la fel ca în anii anteriori: balanţa comercială la bunuri va rămâne înclinată spre importuri, din cauza creşterii mai accelerate a importurilor de bunuri faţă de creşterea exporturilor.

În afară de exportul net, economiştii se aşteaptă ca 2021 să vină cu creşteri în toate sectoarele economice.

Pe partea de formare a PIB, agricultura, care altădată însemna cea mai importantă parte a economiei, vine după un an greu: 2020 a venit, pe lângă pandemie, şi cu o secetă teribilă. Cu un an cu condiţii meteo normale, agricultura poate creşte şi aduce creştere economică. Cu toate acestea, agricultura înseamnă doar circa 4% din PIB.

Industria, pe de altă parte, în ciuda percepţiei generale, este cea mai importantă componentă a PIB-ului României, după servicii, pe partea de formare. Ea înseamnă peste 20% din economie şi vine după doi ani de recesiune. Comenzile noi din industrie, care au crescut cu 7% în primul trimestru din 2021, prin comparaţie cu acelaşi trimestru din 2020, aduc un plus de încredere în acest sector. De asemenea, T1/2021 a fost primul trimestru în care industria a crescut, după doi ani de scădere.

Construcţiile, care de la începutul lui 2019 au înregistrat creşteri spectaculoase, de două cifre, ar putea să mai piardă din viteză în 2021, mai cred analiştii din piaţă, însă partea de infrastructură, care înseamnă jumătate din piaţa de construcţii, va continua creşterea. Impulsul ar putea veni din zona investiţiilor guvernamentale, sunt de părere analiştii.

Dacă rănile celorlalte sectoare economice par cicatrizate, cu serviciile situaţia este mai sensibilă şi reprezintă singurul sector care încă mai are răni deschise. Restricţiile au lovit cel mai puternic în această zonă: servicii HoReCa, transporturi. Odată cu relaxarea restricţiilor, analiştii economici se aşteaptă la o revigorare a zonei de servicii, care, în total, cu servicii IT şi financiare, înseamnă 60% din economia României.

Tabloul optimist poate fi stricat de evoluţia pandemiei, aminteşte Laurian Lungu, care pune în capul listei de potenţiale surprize neplăcute o reintensificare a crizei medicale în 2021: „Criza epidemiologică nu s-a terminat încă, aici poate rămâne un factor de incertitudine. Este destul de dificil de pus capăt acestei pandemii, chiar dacă la ora actuală poate fi puţin îndepărtată, totuşi rămâne.”

Economiştii mai spun că odată cu o creştere spectaculoasă a economiei, există riscul de supraîncălzire, atunci când PIB-ul creşte peste potenţial. Deficitele macro, în acest caz, se adâncesc.

„Este clar că dacă economia funcţionează cu creşteri de 5%, va fi peste potenţial. Perspectivele sunt ca şi la anul creşterea să fie peste potenţial. În aceste condiţii vom observa şi nişte dezechilibre pe partea macroeconomică: adâncirea deficitului de cont curent, care este un punct slab pentru stabilitatea macro, ne putem gândi şi la inflaţie”, adaugă el.

Inflaţia înseamnă creşteri de preţuri şi pentru consumator este dureroasă, dar atunci când nu este scăpată de sub control, este un semn că economia funcţionează şi ajută de asemenea bugetul de stat. Banca Naţională a României estimează o inflaţie de 4,1% la finalul anului, de la circa 2% la finalul lui 2020.

Creşterea economică vine cu câteva costuri şi dezechilibre, dar sentimentul din piaţă este pozitiv. În urma publicării datelor de către INS, instituţiile bancare din România şi-au revizuit prognozele de creştere economică în sus şi, de la creşteri de 4,5-%, prognozele sunt acum de creşteri de 6-7%. Guvernul încă nu a modificat prognoza de creştere de 5% pentru 2021 şi rămâne cu una dintre cele mai pesimiste prognoze pentru economia României, o situaţie mai rar întâlnită.