Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul ”place to be”, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect, spune Mario Sua Kay, fondator al Sua Kay Architects. Portughezul este cel care a realizat proiectul centrului comercial Coresi, construit de Immochan Romania la Braşov; Coresi va fi inaugurat în luna martie a acestui an, conform dezvoltatorului. ”La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă mall-uri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are improtanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori”, declară Mario Sua Kay.

Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Iar ”zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja”.

Astfel, diferenţele de proiectare între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum sunt vizibile cu ochiul liber. ”A existat tendinţa de a replica mall-urile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov, am realilizat şi zone exteriare clăririi, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte mall-uri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creem un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase”, arată Mario Sua Kay. Or în această zonă a continentului, adaugă tot el, cele mai multe mall-uri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. ”Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mall-ului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci vor trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie”, spune arhitectul portughez. El estimează că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mall-urile pe piaţa din Portugalia. ”Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură”.  

Astfel, mall-ul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături. ”Şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Ori într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial. Eu vreau să fac mall-urile în aşa fel încât oamenii care lucrează în ele să fie mândri şi fericiţi că lucrează acolo. Pentru că un om de vânzări care lucrează într-un loc şi este nefericit nu va vinde nimic. Cred că asta poate face diferenţa dintre online şi offline, experienţa cumpărătorului care este legată de entuziasmul vânzătorului. Dacă aveţi un vânzător care îşi urăşte locul de muncă, daţi-l afară, nu va fi în stare să vândă numic", mai spune Mario Sua Kay.