♦ Masa salarială a ajuns în 2021 la un nivel-record în valoare absolută: 91 de miliarde de euro, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020 ♦ Ca pondere în PIB, masa salarială din România a fost de 37,9% în 2021, sub nivelul din 2020 (39,5%) ♦ În Germania, masa salarială este echivalentul a 53% din PIB.

Masa salarială din România, indicatorul format din totalitatea  salariilor, a taxelor şi a contribuţiilor aferente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020. Faţă de acum un deceniu, masa salarială din România s-a dublat, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

„Ca să folosesc teoria economică, valoarea adăugată din economie se împarte între capital şi muncă, în funcţie de cât de mare e cererea pentru fiecare din aceste componente. Şi, la noi, întrucât avem mare nevoie de capital, a predominat în ultimele decenii situaţia aceasta în care capitalul a luat o parte mai mare din valoarea adăugată din economie. Dar părerea mea este că situaţia se va schimba în scurtă vreme, deoarece tot vorbim de penurie pe piaţa de muncă, am început să aducem lucrători din străinătate din ce în ce mai mulţi şi există şi nişte nepotriviri în legătură cu structura ofertei şi a cererii de forţă de muncă“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

Creşterea salariului minim pe economie, creşterea salariilor din sectorul bugetar, majorările salariale făcute în sectorul privat pentru atragerea de candidaţi pe o piaţă cu deficit, dar şi diversificarea pachetelor de beneficii oferite angajaţilor au fost printre factorii care au condus la creşterile de salarii din ultimii ani.

De altfel, un sfert din masa salarială este reprezentată de cheltuielile cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, care au fost echivalentul a 9,4% din PIB în 2021, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Raportată la PIB, masa salarială din România a reprezentat anul trecut 37,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, având în vedere că în anii anteriori reprezenta peste 38-39% din PIB. Spre comparaţie, media Uniunii Europene indică un nivel al masei salariale care reprezintă 47,7% din PIB, cu aproape zece puncte procentuale mai mult decât nivelul înregistrat anul trecut în România.

„Cred că în România în primul rând şi în general în Europa în momentul de faţă este o situaţie de aşa natură încât ponderea muncii în valoarea adăugată, respectiv ponderea salariilor în valoarea adăugată, o să crească. Şi probabil că mai este şi o anumită distorsiune creată în datele statistice, deoarece la noi sunt foarte multe persoane care îşi obţin veniturile care sunt de fapt venituri din muncă sub alte forme, vorbim aici de tot ce înseamnă PFA-uri, tot ce înseamă dividende de la mici mici firme care sunt, de fapt, o şmecherie fiscală pentru a optimiza impozitarea. Dar, în realitate, ele probabil că ar trebui să fie trecute ca salarii“, a mai spus Aurelian Dochia. Germania este statul european cu cea mai mare pondere a masei salariale raportată la PIB: 53,2%. Pe următoarele locuri în top se află Slovenia (unde masa salarială este 51,7% din PIB), Franţa (51,3% din PIB), Danemarca (51,1% din PIB) şi Austria (50,3% din PIB).

La polul opus se află Irlanda (cu o masă salarială care reprezintă 26,1% din PIB), Grecia (36,6% din PIB), România (37,9% din PIB), Polonia (38,7% din PIB) şi Ungaria (40,2% din PIB).

„Sunt aproape sigur că masa salarială din România este mai mare, dar nu spun că veniturile din muncă realizate prin PFA-uri sau prin microîntreprinderi reprezintă singura explicaţie. Sunt mai mulţi factori. Poate că şi schimbările care se fac acum în materie de fiscalitate ar putea să contribuie la aducerea unei părţi din salarii către eticheta statistică corectă“, a mai spus Aurelian Dochia.