Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au precizat, într-un răspuns la solicitarea Agenţiei Mediafax că, potrivit deciziei CEDO cu privire la condiţiile din penitenciare, întregul calendar de măsuri menite să rezolve problemele din detenţie va fi transmis la 25 ianuarie 2018.

Astfel, în urma intenţiei CEDO privind aplicarea procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condiţiile din penitenciare, a fost elaborat Planul de măsuri aferent Recomandării numărul 2 a Memorandului care are ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării.

„În conţinutul Planului de măsuri sus menţionat, se regăseşte inclusiv construirea a două noi penitenciare, termenul de dare în folosinţă, la capacitate maximă, fiind anul 2021. Planul este structurat în trei etape, care cuprind: etapa I (măsuri pe termen scurt): 2016-2017 - locuri noi de cazare: 875 şi locuri modernizate: 200; etapa a II-a (măsuri pe termen mediu): 2018-2020 - locuri noi de cazare: 7.520 şi locuri modernizate: 1.451; etapa a III-a (măsuri pe termen lung): 2021-2023 - locuri noi de cazare: 2.500”, se arată în răspunsul Ministerului Justiţiei pentru Mediafax.

Totodată, aceeaşi sursă a mai precizat că prin Hotărârea de Guvern 626/2017 a fost aprobată achiziţia unui studiu de fezabilitate destinat construirii penitenciarului P 47 - Berceni, judeţul Prahova. În aceste condiţii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, printr-o Comisie multidisciplinară, a elaborat documentaţia de atribuire a procedurii de achiziţie publică ce se va organiza în vederea contractării serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru penitenciarul P47 – Berceni, judeţul Prahova.

„De asemenea, din punct de vedere legislativ menţionăm următoarele: prin HG nr. 791/2017 privind (…) pentru transmiterea imobilelor 1242 şi 5075, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a aprobat ca imobilele respective să fie preluate în administrare de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu destinaţia utilizării ca de spaţii de cazare pentru persoane private de libertate”, mai arată ministerul.

Tot pentru a se alinia deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului, a fost adoptată şi legea privind recursul compensatoriu, care a intrat în vigoare la jumătatea lunii octombrie a acestui an, până în prezent fiind eliberaţi un număr de 674 de deţinuţi care au stat în condiţii improprii, potrivit statisticii furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Mai mult, Ministerul Justiţiei mai arată că, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, se asigură, zilnic, norme calorice diferenţiate fiecărei categorii de persoane private de libertate, pentru fiecare normă de hrană. De asemenea, deţinuţii mai beneficiază şi de o serie de suplimente alimentare, dacă prestează activităţi productive (muncă uşoară sau grea) sau suferă de anumite afecţiuni medicale (deţinuţi bolnavi de TBC, bolnavi neuropsihic, distrofici). În condiţiile în care alimentaţia persoanelor private de libertate din subordinea ANP se realizează în temeiul unui act normativ elaborat acum peste 20 de ani, Ministerul Justiţiei a iniţiat elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, proiect care urmăreşte o serie de modificări ale actului normativ menţionat, cu scopul aducerii în actualitate a normelor legale care disciplinează drepturile de hrană ale persoanelor private de libertate, în acord cu evoluţia legislaţiei execuţional-penale din 1994 (anul emiterii actului normativ ce se doreşte a fi modificat) până în prezent.

Acest proiect a fost adoptat de către Guvern, în prezent fiind supus dezbaterii parlamentare la Senat, în calitate de primă cameră sesizată - proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă.

Totodată, se mai au în vedere aspecte precum: includerea sintagmei „persoane private de libertate” în titlul actului normativ; eliminarea din textul legal a sintagmei „persoane contraveniente”, în condiţiile în care în România privarea de libertate nu poate avea drept temei o sancţiune contravenţională; egalizarea baremurilor calorice ale normelor de hrană a persoanelor reţinute sau arestate preventiv cu cel al persoanelor condamnate; stabilirea unor baremuri calorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate.

Reprezentanţii ministerului şi-au propus şi stabilirea de către nutriţionişti a unor baremuri calorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate, pentru a li se furniza necesarul zilnic de calorii.

„Pentru fundamentarea acestor baremuri calorice au fost avute în vedere o serie de ghiduri şi cărţi de specialitate în domeniul alimentaţiei sănătoase, precum şi recomandările Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice N. Paulescu, Institutului de Boli Infecţioase Prof. dr. Matei Balş şi Institutului de Pneumologie Marius Nasta”, mai arată sursa citată.

„Menţionăm, totodată, faptul că Guvernul României a aprobat în data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiţiei, un proiect de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate. Acesta a fost adoptat tacit de Senat (29.05.2017) şi se află în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor , în calitate de Cameră decizională. Proiectul prevede graţierea totală a pedepselor de până la 5 ani închisoare şi a măsurilor educative cu durată de până la 5 ani, precum şi graţierea parţială, cu jumătate a pedepselor mai mari de 5 ani închisoare aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care au întreţinere – ca unic întreţinător – minori cu vârsta de până la 14 ani”, spune răspunsul furnizat de către instituţia menţionată.

Mai departe este explicat faptul că măsura de clemenţă este incidentă numai asupra pedepselor sau măsurilor educative aplicate pentru fapte săvârşite anterior datei de 18 ianuarie 2017. De asemenea, graţierea colectivă nu beneficiază cei care au primit condamnări pentru fapte săvârşite în stare de recidivă şi nici cei care s-au sustras de la executarea pedepsei sau a măsurii educative privative de libertate. De asemenea, în considerarea gravităţii lor, sunt exceptate expres de la graţiere mai multe infracţiuni prevăzute în Codul penal şi în legi speciale.

„Întrucât prin graţiere se înlătură – în tot, după caz, în parte – executarea pedepsei, proiectul va determina reducerea populaţiei penitenciare; efectul său concret sub acest aspect va putea fi evaluat numai după cunoaşterea formei în care va fi adoptat de Parlament. (...) În cadrul Programului „Justiţie” finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, vor fi finanţate, pentru perioada 2018-2023, o serie de măsuri de investiţii în infrastructura penitenciară prin care vor fi create minim 1.420 noi locuri de cazare”, mai precizează Ministerul Justiţiei.

În fiecare an, România este condamnată să plătească sute de mii de euro deţinuţilor pentru condiţiile improprii din penitenciare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat, în aprilie, decizia-pilot privind condiţiile din penitenciarele din România. Decizia statua că statul român are şase luni la dispoziţie că să prezinte un plan de măsuri care să rezolve suprapopularea şi condiţiile din penitenciare.