Optimismul de la sfarsitul anului al producatorilor de medicamente s-a naruit o data cu venirea primaverii. Dupa un an 2004 cu cresteri peste asteptari, repunerea pe tapet a restantelor din sistemul de sanatate a diminuat entuziasmul jucatorilor din piata.

Farmacii care nu mai elibereaza medicamente de pe retete compensate. Negocieri pentru o noua lista. Schimbarea sistemului de compensare. Restante de mii de miliarde de lei. Un scenariu repetat an de an care readuce in atentie deficientele sistemului public de sanatate. Iar discutiile dintre Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), pe de-o parte, producatori, distribuitori si farmacisti de cealalta parte par a ignora cea de-a treia veriga - pacientii.

Care, an de an, au de asteptat saptamani sau chiar luni pentru a-si relua "obiceiurile". Iar guvernantii insista in declaratiile privind consumul exagerat de medicamente, ignorand faptul ca Romania are un consum per capita de trei ori mai mic decat in tarile care au aderat recent la Uniunea Europeana.

In plus, statul acopera doar ceva mai mult de jumatate din valoarea totala a vanzarilor de medicamente, desi in statele din Uniunea Europeana ponderea finantarilor publice in cheltuielile cu medicamente este mult mai apropiata de 80 - 90%.

Totusi, 2004 a fost in mod evident cel mai bun an pentru piata medicamentelor care s-a ridicat, potrivit datelor furnizate de firma de cercetare de piata Cegedim, la 960 de milioane de euro. Cresterea de 28% de anul trecut nu aduce insa, cum ar fi normal, estimari optimiste pentru 2005.

Prin traditie, primul an postelectoral nu beneficiaza de o crestere deosebita a pietei farmaceutice. Multe depind si de cum se vor aseza lucrurile in domeniul finantarii medicamentelor, afirma analistii pietei.

"Suntem ingrijorati de declaratiile privind consumul exagerat de medicamente. Nu este adevarat, daca ne comparam cu alte tari din regiune", spune Marius Savu, director executiv al Eli Lilly Romania si presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).

Savu sustine ideea unei compensari mai agresive a medicamentelor, idee respinsa insa de actuala conducere a Ministerului Sanatatii. Mircea Cinteza, ministrul sanatatii, a anuntat recent ca pensionarii cu venituri sub sase milioane de lei lunar vor mai beneficia de compensarea de 90% la medicamente numai pana la sfarsitul lunii martie. Aceasta decizie adoptata in vara anului trecut a fost considerata o masura pre electorala adoptata de precedentul Guvern si mult prea consumatoare de resurse.

Insa influenta compensarii de 90% s-a resimtit puternic in vanzarile de medicamente din ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce a si dus la avansul important pe ansamblul intregului an al pietei de produse farmaceutice. "Ultimul trimestru a adus o crestere importanta a vanzarilor de medicamente. Compensarea de 90% a determinat multi pacienti cu posibilitati financiare extrem de reduse sa-si cumpere medicamente pe care inainte de introducerea deciziei nu si le permiteau si, ca urmare, nu si le procurau", considera Savu. El este de parere ca nivelul de 40% de compensare este extrem de redus.

"E ca si cum nu ar fi deloc compensate." Piata va creste si in 2005, apreciaza totusi jucatorii, chiar daca intr-un ritm mai scazut decat anul trecut. "In acest an, piata medicamentelor nu va evolua la fel de bine din cauza restantelor care cauzeaza probleme bugetului. Ne asteptam totusi la o crestere de 15%", spune Ioan Nani, directorul general al producatorului de medicamente Antibiotice Iasi. Reprezentantul celui mai mare producator local, Sicomed, este ceva mai optimist. "In fiecare an au fost probleme cu restantele la plata, care s-au rezolvat in cele din urma. Vanzarile de medicamente vor creste si in acest an", este de parere Mirel Nicola, director de dezvoltare la Sicomed. De altfel, in ultimele saptamani, Mircea Cinteza a anuntat ca vor fi achitate toate datoriile din sistemul sanitar, pentru a debloca situatia, dar ca nu va mai fi acceptata nici o plata peste valoarea contractelor.

Cum se face insa ca, in fiecare an, exista astfel de probleme? Reprezentantii distribuitorilor si farmacistilor sustin ca trebuie sa respecte doua prevederi aproape contrare ale CNAS. Pe de-o parte, fiecarei farmacii ii este alocat un plafon peste care nu poate sa elibereze medicamente compensate. Pe de alta parte, farmacistii sunt obligati sa nu respinga nici o reteta compensata, sub amenintarea desfacerii contractului cu Casa de Asigurari.

Astfel ca, la atingerea plafonului, farmacistii sunt totusi fortati sa elibereze in continuare medicamente compensate. Situatia este cunoscuta de toti actorii din sistem, asa ca, de obicei, se ajunge la o intelegere, iar CNAS plateste si peste plafon. Insa, uneori, disputele devin publice.

Totusi, Guvernul a facut anul trecut un efort electoral si finantarea a fost mai buna decat in alti ani. Iar principalii jucatori mizeaza pe o imbunatatire si in continuare a problemelor de finantare. "Cred ca vor creste incasarile la sistemul de sanatate si ca o parte mai mare se va intoarce in sistem. Dar vor ramane datorii si la sfarsitul anului", considera Ioan Nani.

De fapt, probabil cea mai mare problema a sistemului public de sanatate este tocmai administrarea fondurilor. CNAS, care in mod normal ar trebui sa colecteze, dar si sa administreze banii sistemului, nu mai are din 1998 decat functia de colectare. Iar activitatea de administrare este realizata de Ministerul Finantelor, care a directionat, de-a lungul timpului, banii in alte sectoare, in functie de necesitati. De altfel, un raport al Curtii de Conturi, prezentat in urma cu o luna, evidentia ca excedentele din sistemul de sanatate inregistrate la sfarsitul anilor 2002 si 2003 nu au ajuns la bugetul CNAS.

"Banii de la sanatate o sa ramana la sanatate" este practic o declaratie niciodata respectata. "Daca s-ar colecta corect, daca s-ar intoarce banii la sanatate, daca o parte din accize ar merge la sanatate - cum se intampla in alte tari -, sistemul ar merge foarte bine", crede Marius Savu.

Pana atunci, guvernul propune diverse solutii pentru a repara, macar partial, stricaciunile din sistem. Insa propunerile vor afecta sensibil afacerile companiilor din industrie. Ministrul Cinteza analizeaza posibilitatile de ajustare a preturilor la medicamente prin recalcularea acestora, ca urmare a diferentelor de curs valutar, dar si reducerea taxelor vamale. 

In plus, ministrul sustine eliminarea marjei de risc valutar si reducerea marjei de import, toate acestea fiind coroborate cu aplicarea unui nou sistem de compensare si gratuitate a medicamentelor.

Reprezentantii firmelor din domeniu considera ca diminuarea preturilor de referinta pentru medicamentele importate va duce la reducerea valorii totale a pietei cu aproximativ 7%. Iar schimbarea sistemului de compensare va taia avantul de la finele anului trecut. 

Pentru a vedea insa cum vor arata bilanturile companiilor din sectorul farmaceutic la sfarsitul anului 2005, sa analizam principalele tendinte de anul trecut. 

Cresterile din ultimul trimestru, vanzarile de produse cu prescriptie in farmacii si nivelul cursului de schimb au facut ca piata produselor farmaceutice sa creasca cu 28,1%, pana la 960,6 milioane de euro, potrivit Cegedim Romania.

Mai importanta insa decat cresterea pietei este majorarea consumului de medicamente pe locuitor, capitol la care Romania este mult in urma tarilor vecine. Astfel, daca un roman cheltuieste anual doar 40 de euro pe medicamente, un ungur aloca cel putin 100 euro. Iar cheltuielile scazute pentru produse farmaceutice au rezultate negative. "Romania ocupa pozitii de neinvidiat in ceea ce priveste incidenta unor boli grave. Finantarea adecvata a sistemului sanitar, in prezent mult sub media europeana, va corecta aceste statistici", considera Tudor Ciubotaru, director de relatii publice la Pfizer Romania, divizia autohtona a celui mai mare producator mondial de medicamente.

Pe de alta parte, Mirel Nicola de la Sicomed remarca faptul ca a crescut pretul mediu pe unitate la producatorii locali. "Portofoliile au fost ajustate si acum se vand produse mai noi, la preturi mai mari. In plus, Ministerul Sanatatii a recunoscut ca trebuie adaptat un pret de referinta ca in UE, care difera de costul de productie, incluzand si costuri de promovare, de cercetare etc.", spune reprezentantul Sicomed.

O alta tendinta specifica Romaniei este cresterea consumului in spitale, tendinta opusa celei din statele mai dezvoltate, evidentiaza el. "In Romania, consumul in spitale este de 30% din piata, restul de 70% fiind tratamentul ambulator. In statele UE raportul este 15-85%", afirma Nicola.

Explicatia? Lipsa de educatie a publicului autohton privind preventia afectiunilor, demonstrata si de o alta statistica a Cegedim care arata ca in 2004 cea mai mare crestere au consemnat-o vanzarile de medicamente cu prescriptie (34,7% in euro), iar cea mai redusa a fost inregistrata la produsele fara prescriptie (17% in euro).

Practic, medicamentele fara prescriptie se platesc din buzunarul pacientului, in conditiile in care nici puterea de cumparare nu este stralucita, dar nici gradul de educatie privind consumul de vitamine sau minerale nu a ajuns la maturitatea din alte tari.

Pe de alta parte, Nicola subliniaza si tendinta producatorilor de a miza mai ales pe medicatia cu prescriptie, pentru ca poate fi mai usor promovata. "Pentru produsele fara prescriptie, bugetele de promovare sunt mult mai ridicate", afirma directorul de dezvoltare al Sicomed. Astfel ca toata lumea asteapta in prezent o solutionare a "turbulentelor". Practic, evolutia din 2005 depinde si de cum se vor aseza lucrurile in domeniul finantarii medicamentelor. Fiind insa un domeniu cu profunde implicatii sociale, termenul traditional de "piata" cedeaza treptat locul unor atitudini mai complexe de a privi business-ul, este de parere Tudor Ciubotaru.

"Nevoia medicilor si pacientilor de a avea acces la tratamente de calitate constituie oriunde in lume motorul pentru evolutia pietei", spune reprezentantul Pfizer. Iar perspectivele sunt pozitive, avand in vedere iminenta aderare la UE, care va aduce printre altele si o crestere a procentului din PIB alocat sanatatii. Iar companiile straine, dintre care multe au investit si in capacitati de productie pe piata locala au mari asteptari de la piata romaneasca, crede Marius Savu. Si poate ca in urmatorii ani scenariul pe care il tot repeta de ani de zile actorii din domeniul farmaceuticelor nu va mai fi pus pe ecrane.