În urma sugestiilor primite din partea foarte multor membri ai grupului "Medici gata de grevă generală", grupul de iniţiativă a hotărât, luni, ca această mişcare spontană a cadrelor medicale să poarte numele de "Alianţa medicilor pentru modernizarea în sănătate".

Potrivit reprezenţilor grupului, reacţia cadrelor medicale a fost generată de hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a decis că medicii sunt consideraţi funcţionari publici după legea penală, făcându-i astfel pasibili de închisoare dacă primesc o donaţie din partea pacienţilor.

"În ultimii 25 de ani toate guvernele au luat bani de la sănătate şi i-au dat în altă parte, asumând faptul că pacientul vine cu plicul la doctor. Existenţa «plicului» este un mod degradant, atât pentru medic, cât şi pentru pacient, de a recompensa un serviciu medical, total neavenit pentru o ţară modernă, şi care trebuie eliminat", a spus medicul Letitia Coriu.

Un alt membru al grpului, medicul George Ilie, arată că nu se doreşte legalizarea "şpăgii", ci salarii decente pentru medici.

"Noi nu dorim sa primim plicuri ori să se legalizeze şpaga. Dorim salarii decente, dupa măsura responsabilităţii pe care o avem faţă de oameni, şi condiţii optime în spitale să putem oferi un serviciu medical de calitate pacienţilor noştri", a spus Ilie.

Conform datelor oferite de Ministerul Sanatatii, în ultimii patru ani au plecat din Romania peste 7.000 de medici, motivaţia principală fiind salarizarea foarte slabă şi condiţiile proaste din spitale. Salariul unui medic rezident, de exemplu, este de 1.600 lei, iar al unui medic primar, de deciziile căruia depind vieţile dintr-o întreagă secţie, este în jur de 2.200 lei, mai spun reprezentanţii medicilor.

"Bani există pentru sănătate, însă sunt prost gestionaţi de către politicieni, ceea ce are efect negativ asupra sănătăţii tuturor românilor. A venit timpul ca situaţia aceasta, perpetuată de 25 de ani, să înceteze, iar sistemul de sănătate din România să intre într-un proces de modernizare şi aducere la standarde europene", a mai spus Coriu.

Scopul principal al Alianţei medicilor pentru modernizarea în sănătate este de a coaliza atât cadre medicale, cât şi pacienţi pentru a susţine modernizarea sistemului de sănătate din România, astfel încât pacienţii să se bucure de servicii de cea mai bună calitate, iar medicii, de condiţii optime să îşi poată desfăşura activitatea performant, în folosul pacienţilor, se mai spune în comunicatul grupului.

În prezentarea grupului de pe Facebook sunt enumerate revendicările medicilor: "Nu mai vrem sa fim complicii celor care nu doresc redresarea sistemului sanitar! Nu mai vrem să asistăm la degradarea climatului de lucru, a relaţiei medic- pacient! Nu mai vrem să «cârpim» actul medical pe motiv că: «merge şi aşa»! Nu mai merge! Atentăm la viaţa pacientului dacă acceptăm improvizaţii în diagnosticul şi tratamentul bolilor! Nu vrem să facem rabat de la principiile de diligenţă, competenţă, prudenţă din Codul Deontologic al medicilor din ţara noastră! Nu mai vrem să fim agresaţi fizic şi verbal când încercăm să salvăm vieţile pacienţilor noştri! Nu mai vrem ca opiniile noastre să fie ignorate de decidenţi! A le ignora înseamnă complicitate la încălcarea drepturilor pacientului! Nu vrem şpagă ! vrem ca societatea să recunoască eforturile noastre şi să le recompenseze după merit! Nu am ales cariera medicală cu gândul la şpagă, ci pentru a salva vieţi şi pentru aceasta am făcut şi facem sacrificii, de care nu ne plângem, pentru că nimic nu se compară cu satisfacţiile oferite de salvarea de vieţi!‎".

Colegiul Medicilor din România (CMR) a criticat, vineri, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a dispus că medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, fiind asimilaţi funcţionarilor publici.

"Nu pot să spun cât este de frustrant pentru un medic să se simtă dependent de o atenţie, de un cadou, de o donaţie pe care o face pacientul. Repet, aceasta este o situaţie frustrantă pentru toţi medicii care lucrează în România. Toţi medicii vor spune că veniturile lor sunt dependente de această formă de finanţare", a spus preşedintele CMR, Gheorghe Borcean.

El a atras atenţia că medicii sunt primii care nu mai doresc menţinerea acestui sistem - "dependenţa de o situaţie neconformă care oricând poate fi considerată penală".

Preşedintele CMR mai spune că organizaţia a făcut numeroase demersuri către toţi miniştrii Sănătăţii pentru creşterea veniturilor medicilor şi toţi miniştrii au promis acest lucru.

Ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu s-a întâlnit, luni, cu reprezentanţii medicilor.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Medicilor "Dr. Ioan Cantacuzino", dr. Florin Chirculescu, a declarat, după discuţia de la minister, că trebuie luate hotărâri înaintea termenelor legale prin care se poate ajunge la grevă.

"Starea de nervozitate este atât de mare încât se poate ajunge la situaţii incontrolabile. Sunt lucruri mult mai grave decât greva, putem să nu ajungem la un consens, dar asta înseamnă că peste patru ani nu vor mai fi 13.500 de medici în spitale, s-ar putea să mai rămână 6.000, ceea ce este o consecinţă cu mult mai gravă decât o grevă", a spus dr. Florin Chirculescu, şeful Secţiei de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

El a precizat că decidenţii din sistemul sanitar trebuie să majoreze salariile medicilor, pentru ca aceştia să poată desfăşura o activitate în codiţii normale.

Oficiali ai Ministerului Sănătăţii au declarat, pentru MEDIAFAX, că la întâlnirea de luni s-a discutat despre creşteri salariale, din toamnă, pentru tot sistemul medical, nu doar pentru medici.

"Se doreşte ca aceste majorări să se aplice din septembrie sau octombrie, nu s-a stabilit un cuantum, pentru că trebuie să se discute cu Ministerul de Finanţe, dar aceste majorări vor fi substanţiale", au spus sursele citate.

Medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), publicată pe 5 august în Monitorul Oficial al României.

"Stabileşte că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art. 34 alin. 2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal", au hotărât magistraţii instanţei supreme.

Potrivit deciziei ICCJ, chiar dacă în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului se arată că "pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii", medicul nu le poate accepta, deoarece legea interzice totodată primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.