Ion Iliescu a transmis un mesaj pe blogul său, susţinând că personalitatea lui Mihail Gorbaciov, preşedintele URSS care a murit ieri, a fost controversată, iar moştenirea sa este judecată în fostul spaţiu sovietic de „terapiile de şoc”  aplicate după destrămarea Uniunii.

„Personalitatea sa a fost, inevitabil, controversată. Moştenirea lui este judecată, în fosta URSS, prin prisma dezastrului social generat de ”terapiile de şoc”, aplicate după destrămarea Uniunii şi formarea CSI. Terapii de şoc de care nu e responsabil. El a fost, în gândirea sa politică, un social-democrat.”

Iliescu spune că relaţiile României cu URSS nu au fost neapărat bune, dar după 1989 au fost „corecte”: „Nu pot spune că relaţiile României cu URSS, înainte şi după 1989, au fost bune. Dar după decembrie 1989 au fost corecte, în vârtejul acela de schimbări contradictorii greu de controlat.”

În mesajul său, Ion Iliescu s-a referit şi la reformele din fostul lagăr socialist, susţinând că, în final, reformele s-au rezumat la una singură: transferul proprietăţii publice către privat.

„Nevoia de schimbare, în Estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. Ăsta era mesajul transmis de Gorbaciov, şi a fost bine receptat atât de sovietici, cât şi de partenerii din Occident. Că apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietăţii publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, şi acum şi a Occidentului dezvoltat.”

Mesajul integral al lui Ion Iliescu:

Am aflat cu tristeţe vestea morţii lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice. Oricum ai judeca moştenirea lui, deciziile luate de URSS, sub conducerea sa, au schimbat dinamica relaţiilor internaţionale. Şi în bine, dar şi în rău.

Nevoia de schimbare, în Estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. Ăsta era mesajul transmis de Gorbaciov, şi a fost bine receptat atât de sovietici, cât şi de partenerii din Occident. Că apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietăţii publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, şi acum şi a Occidentului dezvoltat.

Mulţi au spus că a început schimbarea URSS punând căruţa înaintea boilor, cu referire la accentul pus pe democraţie şi pe libertatea cuvântului. Decizia a fost, cred eu, corectă. Din păcate nimeni nu suferă, acum, de prea multă democraţie, şi asta se simte în tot ceea ce facem.

A crezut că, în relaţiile internaţionale, URSS poate pune capăt Războiului Rece. Din păcate, Războiul Rece i-a supravieţuit. Şi acum trăim partea cea mai violentă, şi mai periculoasă a lui. Gorbaciov a fost, totuşi, un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme, în faza cea mai periculoasă a schimbărilor în Europa şi în lume.

Personalitatea sa a fost, inevitabil, controversată. Moştenirea lui este judecată, în fosta URSS, prin prisma dezastrului social generat de ”terapiile de şoc”, aplicate după destrămarea Uniunii şi formarea CSI. Terapii de şoc de care nu e responsabil. El a fost, în gândirea sa politică, un social-democrat.

Nu pot spune că relaţiile României cu URSS, înainte şi după 1989, au fost bune. Dar după decembrie 1989 au fost corecte, în vârtejul acela de schimbări contradictorii greu de controlat.

Până la urmă, doar cei care au trăit acele vremuri îi pot judeca moştenirea. Un lucru nu i se poate reproşa: că nu a avut curajul schimbării. Fie şi numai pentru asta, va rămâne în istoria agitatului secol XX. Dumnezeu să-l odihnească!