Datoria administratiei publice a crescut în luna februarie cu 40 miliarde lei, ajungând la 841 miliarde lei, respectiv 52,4% din PIB, calculată în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, potrivit datelor Ministerului de Finante.

În ianuarie, datoria se cifra la 801 miliarde lei, respectiv 49,9% din PIB. La finalul anului trecut, datoria avea o pondere de 48,8% din PIB. În patru ani, stocul datoriei publice s-a dublat, la sfârşitul lunii decembrie 2019 fiind de doar 373 miliarde de lei.

Din suma totală raportată la sfârşitul lunii februarie, 687 miliarde lei reprezintă titluri de stat, iar 13 miliarde lei numerar sau depozite.

Cea mai mare parte a datoriei, 820 miliarde de lei, apartine administratiei publice centrale, în timp ce adminitratia publică locală are datorii de 21 miliarde lei.

Planul de finanţare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management şi titlurile de stat emise şi scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de circa 181 miliarde lei a fost acoperit în proporţie de 36% până la data de 29 februarie 2024.

Datoria guvernamentală brută la sfârşitul lunii februarie 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dar şi datoria contractată pentru finanţarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024.

Ministerul de Finante a precizat că, în vederea menţinerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creşterii economice:

- Cheltuielile pentru investiţii publice pentru anul 2024, sunt estimate să ajungă la 6,9% din PIB. Investiţiile publice sunt aşteptate să aibă un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere al economiei, mai ales în condiţiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creşterea preţurilor, înăsprirea condiţiilor financiare, etc.

- În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanţare europene pe care le are la dispoziţie. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 mld. EUR, iar prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, are un buget alocat de 27 mld. EUR din care 12,1 miliarde EUR sunt finanţări nerambursabile, iar 14,9 miliarde EUR reprezintă sprijin sub formă de împrumut. 

Potrivit ministerului, implementarea PNRR  va presupune realizarea de reforme şi investiţii în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu şi energie), care vor spori considerabil potenţialul de creştere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei şi tranziţia verde.