Bănicioiu a precizat că săpunul contaminat a fost găsit atât la Elias, cât şi la două spitale din Focşani şi Târgu Mureş.

"Problema a fost descoperită de Spitalul Elias. Ei au anunţat Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, au recoltat imediat probele şi a fost interzisă acea susbstanţă. A fost anunţat producătorul şi (săpunul - n.r.) a fost retras din orice unitate sanitară din România", a mai declarat ministrul Sănătăţii.

Potrivit lui Bănicioiu, în prezent se fac teste la spitalele din Focşani şi Târgu Mureş, unde, până acum, nu a fost găsit niciun caz de pacient infectat.

"Nu este vorba de mai multe persoane infectate. A fost vorba numai la Elias de două astfel de infecţii. Ambele sunt monitorizate. Există costituit un grup de alertă, sper să nu fie mai multe cazuri. Ancheta a fost începută, direcţiile de sănătate publică au retras acest produs. Săpunul lichid a fost achiziţionat conform procedurilor. În general aceste produse participă la licitaţii în baza unor certificate de conformitate. Sunt la fel ca în UE. Ei, când au participat la licitaţie, au adus acele certificate. (...) Acele certificate sunt în acord cu ceea ce prevede legislaţia europeană, avem chiar o directivă. Testele sunt făcute de producător şi acele teste sunt prevăzute în certificat. Aici, probabil, a fost vorba de o declaraţie falsă şi de o testare, probabil, impropie", a mai spus Bănicioiu, care a precizat că producătorul săpunului respectiv este o firmă din Târgu Mureş.

Ministrul Sănătăţii a subliniat că, în acelaşi context, că autorităţile se vor îndrepta împotriva producătorului. "În general, la licitaţie, preţul primează la orice produs, dar trebuie să respecte toate normele şi să aibă avizele necesare. Nu este o scuză că preţul a fost ieftin", a adăugat demnitarul.

Un bebeluş şi un bolnav de cancer internaţi la Spitalul Elias s-au infectat, riscând să intre în şoc septic, din cauza unui săpun lichid, folosit de personalul unităţii, care era contaminat masiv, produsul fiind retras de la utilizare, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, directorul medical Dana Safta.

Suspiciunea de infecţie cu bacteria Serratia a fost identificată, în 30 iulie, la un copil născut prematur şi la un bolnav de cancer, ambii având imunitate scăzută.

"Ne-am întrebat de unde putea să apară infecţia cu Serratia. Fireşte că ne-am dus cu gândul la săpunul dezinfectant, săpun lichid, pe care îl avem în dotare din martie 2014, câşigător la licitaţia pentru materiale de dezinfecţie", a spus directorul medical de la Spitalul Elias, Dana Safta.

Ea a mai precizat că produsul era folosit de personalul medico-sanitar, inclusiv de cel din sălile de operaţie - chirurgi, asistente de sală, medici anestezişti -, aceştia din urmă trebuind, conform indicaţiilor de folosire a săpunului, să îl aplice de două ori pe mâini, înainte să îşi pună mănuşile din latex.

Imediat după apariţia suspiciunii, au fost recoltate probe din toate flacoanele aflate în uz, precum şi din unele care erau sigilate.

"Ele se aflau în curs de utilizare pretutindeni: în blocul operatoriu, în secţiile care au paturi şi pacienţi, în cabinetele de examinare, în laboratoare, pretutindeni. Surpriză maximă: în toate aceste flacoane a fost identificată Serratia", a spus Safta.

Au fost apoi trimise la Institutul Cantacuzino probe din toate cele 34 de flacoane aflate în uz şi din patru flacoane sigilate, alese întâmplător şi s-a confirmat existenţa aceloraşi tulpini în toate probele.

"Probele recoltate de la pacienţi au confirmat că tulpinile sunt identice cu cele izolate din săpun. Pacienţii cu imunodeprimare, cum erau cei doi, puteau face septicemii, şocuri septice. Nu am ajuns la o complicaţie majoră, dar nu poţi untiliza un produs pentru dezinfecţie care după utilizare încarcă de nu ştiu câte ori pielea chirurgului. Practic, prin spălare, eu, chirug, cu acest produs îmi infectam tegumentele, aşa mai bine nu mă spălam cu nimic că oricum tegumentele erau mai curate decât cu «soluţie antiseptică». La o soluţie antiseptică încărcătura de germeni trebuia să fie zero, iar la săpunul Maxil era de ordinul milioanelor", a mai spus directorul medical.

Produsul a fost retras imediat. "Am retras tot lotul din secţii, şi ce era deschis, şi sigilat, dar şi dispozitivele prin care ajungea săpun în secţii. Am luat probe din toate sistemele şi erau contaminate. Am sistat distribuirea săpunului prin aceste sisteme. Am avut în contract peste 2.000 de flacoane, din luna martie. Ştiu că am returnat 241 de flacoane, câte mai erau sigilate în depozitul de materiale. Va trebui să schimbăm toată tubulatura, vom vedea cine va pălti daunele. (...) Modul în care noi ne cumpărăm materialele, care rezultă dintr-o licitaţie, la preţul cel mai mic, netestate (de spital, n.r.), ne duc la asemenea incidente", a mai spus Safta, adăugând că produsele respective sunt autorizate de laboratoare mari.

În urma sesizărilor, în 29 septembrie, Ministerul Sănătăţii (MS) a transmis o notă către toate spitalele din ţară prin care a cerut retragerea din uz a săpunului Maxil.

"Ca urmare a identificării într-un spital a unei contaminări masive microbiene a săpunului bacterian Maxil produs de SC Romchim România SRL, se recomandă unităţilor sanitare să nu utilizeze acest produs biocid provenit din loturile 729, 409, 225", arăta adresa MS trimisă direcţiilor de sănătate publică (DSP).

Un flacon de un litru din acest săpun costă 18 lei.