Mostenirea familiei Lee

Postat la 24 iulie 2007 1 afişăre

Cel mai mare conglomerat coreean e la un pas in fata unei schimbari de generatii. Lupta de a pastra cu orice pret Samsung in familie isi are justificarea in faptul ca de acum va incepe compania sa arate ce poate cu adevarat.

Cel mai mare conglomerat coreean e la un pas in fata unei schimbari de generatii. Lupta de a pastra cu orice pret Samsung in familie isi are justificarea in faptul ca de acum va incepe compania sa arate ce poate cu adevarat.

 

Coreea este numita tara diminetilor linistite. Lucru valabil insa cata vreme nu sunt incluse si fabricile Samsung. In Suwon de exemplu, un oras la 30 de kilometri de Seul, ora 8:30 e deja agitata in zona care adaposteste mare parte din ce inseamna productia de telefoane mobile a grupului tehnologic asiatic. Daca

n-ar fi cate doua benzi pe fiecare sens la cele doua artere de circulatie din interior, cu siguranta s-ar crea ambuteiaje. Grupuri de angajati asteapta lifturile din cei doi zgarie-nori, cladirile de birouri care domina tot domeniul Samsung. E momentul cand apare presedintele Kun-Hee Lee (66 de ani), aterizand pe o mica portiune de gazon la 200 de metri distanta de intrarea in cladirea principala, unde cativa jurnalisti europeni predau camerele de fotografiat ca sa poata intra.

 

Unul dintre cei care urmareste de la distanta aterizarea este Jaeho Anthony Lee, manager al departamentului de comunicare, cel care mentine relatia cu presa si coordoneaza managerii regionali ai corporatiei. De sapte ani de cand lucreaza la Samsung, nu a avut niciodata ocazia sa se afle in apropierea presedintelui. "Cel mai aproape ma aflu atunci cand domnul Lee le vorbeste angajatilor cu ocazia inceperii unui nou an", spune directorul de comunicare. Lucru incredibil pentru modul de relationare din interiorul unei companii americane sau europene. Cei mai multi angajati ai Apple spun, de exemplu, ca se pot lauda ca i-au strans mana lui Steve Jobs.

 

Autoritatea lui Lee este insa superioara, nu doar in Samsung, ci in toata Coreea. Nici nu e de mirare. Compania pe care a fondat-o tatal sau in 1950 asigura acum 21% dintre exporturile tarii, aducand anual 70 de miliarde de dolari de pe pietele externe. Din Romania au intrat anul trecut mai mult de 100 de milioane de euro din vanzarile de electronice si telefoane mobile. Samsung inseamna acum o cincime din produsul intern brut al Coreei si are 250.000 de angajati in toata lumea. Este cel mai mare chaebol, nume dat conglomeratelor industriale private coreene, care grupeaza mai multe activitati cu venituri suficient de mari incat sa influenteze economia - in cazul de fata, in afara afacerilor cu electronice, e vorba de industria chimica, de constructii, de asigurari, un lant de hoteluri si chiar un parc de distractii.

 

Cat despre familia fondatoare, daca din Coreea au ajuns anul trecut in topul Forbes al celor mai bogati oameni din lume 9 persoane, cel mai bogat este presedintele Samsung, cu o avere estimata la 2,9 mld. dolari, iar cea mai bogata femeie este sora acestuia, Myung-Hee Lee, cu 1,8 miliarde. Lista celor 9 este completata de alti doi membri ai familiei care a fondat Samsung, fiul si nepotul lui Lee, la care se mai adauga doi membri ai familiei Hyundai, doi dintre proprietarii retailerului Lotte si, ultima in clasament, detinatoarea companiei de cosmetice AmorePacific, care a lansat parfumul Lolita Lempicka. Acum, chiar daca Lee personal nu mai pastreaza mai mult de 5% din actiuni la nici una dintre diviziile conglomeratului, el este in continuare cel ce numeste directorii celor 61 de divizii ale grupului, iar influenta sa in societatea coreeana de rand este vizibila. Cel mai mare muzeu de arta din Seul  poarta numele Leeum, un joc de cuvinte intre numele familiei care a fondat Samsung si a sponsorizat muzeul si cuvantul "museum".

 

Dupa dimensiune, Samsung ramane a treia firma din lume aflata in continuare sub controlul familiei fondatoare, dupa Wal-Mart si Ford. Dilutia actiunilor detinute de familie in cadrul grupului, prin majorari succesive de capital si vanzari de participatii, face insa ca dorinta lui Lee de a pastra afacerea in familie, ferita de invazia investitorilor financiari straini care au tot acumulat actiuni la chaeboluri, sa fie dificil de indeplinit. Iar daca macar conducerea afacerii va fi pastrata in familie, succesiunea se anunta oricum lipsita de glorie, din cauza modului in care Lee a inteles sa-si asigure succesiunea, pasandu-i fiului sau actiuni fara sa fie nevoit sa plateasca statului taxe pe mostenire. Luna trecuta, un tribunal din Seul a respins recursul inaintat de doi directori ai Samsung condamnati intr-un proces in care au fost acuzati ca au vandut in 1996 pachete de actiuni, la preturi sensibil mai mici decat cele ale pietei, singurului fiu al fondatorului Lee, Lee Jae-Yong (39 de ani). In cauza au fost 1,2 milioane de actiuni la Everland - compania care actioneaza ca holding pentru tot grupul asiatic si mecanismul prin intermediul caruia familia Lee controleaza chaebolul.

 

Lee fiul (ajuns intre timp director in Samsung Electronics, cel mai mare producator mondial de cipuri de memorie) nu mai poate fi deposedat de actiunile pe care le are, pentru ca justitia considera ca nu a comis nicio ilegalitate cumparand ieftin. Dar cazul a aruncat o lumina proasta asupra culturii interne a Samsung si in general a unor chaeboluri aflate inca foarte departe de standardele culturii corporatiste occidentale. Faptul ca Lee tatal n-a fost deloc chestionat in procesul fiului si ca un proces care dureaza din 2000 incoace n-a reusit sa stabileasca drept vinovati decat niste oameni din afara familiei Lee va conta in demitizarea imaginii aproape legendare a clanului. "Chiar si daca Lee Jae-Yong va deveni urmatorul conducator din familia Lee al Samsung, el nu va fi investit cu increderea poporului coreean", spune Kim Sang Jo, economist la Universitatea Hansung, citat de International Herald Tribune.

 

Prestigiul tatalui, privit strict prin prisma initiativelor de crestere a companiei, ramane insa in picioare. E meritul lui Lee ca Samsung a iesit din multimea de companii asiatice care produc pentru brandurile europene sau americane, a investit in design si a reusit sa pozitioneze electronicele pe care le produce in gamele superioare. Si tot lui i se datoreaza miza pe doua tehnologii ce vor asigura pe termen mediu importante surse de venit: panelurile LCD pentru monitoare sau televizoare si cipurile de memorie.

 

La 100 de kilometri de Seul, insemnand mai putin de 30 de minute cu trenul care circula la o viteza maxima de peste 300 de kilometri pe ora, este Valea Cristalelor. Joint venture-ul cu producatorul japonez de electronice Sony inseamna cateva zeci de mii de metri patrati in care sunt produse, taiate si asamblate panourile LCD. Sticla necesara e produsa tot de o companie a Samsung, iar pentru ca sticla sa ajunga din locul unde este produsa in facilitatile de productie LCD a fost realizat un tunel subteran steril, care trece pe sub culturile de orez din imprejurimi.

 

Celalalt pariu castigator, investitia in productia de cipuri de memorie, a facut din Samsung principalul furnizor al acestor produse (necesare Apple pentru gama iPod) si cel mai mare producator mondial de memorii flash. Capacitatea de stocare la care s-a ajuns acum in cazul acestor cipuri si rezistenta la socuri le face un inlocuitor al solutiilor de stocare pe hard disk. Dar nu acesta e stilul Samsung. E drept, marjele de profit pentru aceste produse ajung acum si la 40%, dar e suficient ca in aceeasi zona sa apara concurenta fortei de munca din China sau Vietnam pentru a intra intr-un razboi al preturilor. Samsung a invatat ca e de preferat varianta de a impacheta in marketing si design produsele sale pentru a putea sa le vanda prin propriul brand. Exact lucrul pe care il face cu telefoanele mobile.

 

Planurile pentru sfarsitul acestui an prevad atingerea pozitiei secunde pe piata telefoniei mobile, in toate tarile Europei de Est, pana la sfarsitul lui 2007. In Romania, aceasta ar insemna un salt de doua pozitii in clasamentul vanzatorilor, unde conduce Nokia (48% din piata, conform GfK), urmata de Sony Ericsson cu 12%, Motorola cu 10,3% si Samsung cu 9,5%. "Romania e o piata speciala si de aceea nu avem neaparat obiectivul rigid de a ajunge numarul doi in jumatate de an. Dar vom face tot ce putem ca sa se intample", spune Seo Giyong, manager al departamentului de vanzari si marketing al Samsung pentru Europa de Est. Presiunea vine de la Jong Yong Yun, CEO al Samsung Electronics, care spune ca vrea ca in 2010 Samsung sa vanda in total produse electronice de 170 mld. dolari. Dar asta ar face din Samsung o dinastie mai bogata decat cea regala a Angliei.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Mostenirea familiei Lee
/actualitate/mostenirea-familiei-lee-1009878
1009878
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.