Companiile occidentale care au continuat să opereze în Rusia după invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina au generat profituri de miliarde de dolari, dar Kremlinul le-a blocat accesul la aceşti bani, într-un efort de a pedepsi naţiunile „neprietenoase”, scrie Financial Times.

Grupurile din astfel de ţări au reprezentat 18 miliarde de dolari din cele 20 de miliarde de dolari în profituri ruseşti pe care companiile de peste hotare le-au raportat numai pentru anul 2022, potrivit cifrelor compilate de Şcoala de Economie din Kiev, şi 199 de miliarde de dolari din cele 217 miliarde de dolari în venituri brute ruseşti ale acestora.

Veniturile locale ale companiilor, de la BP la Citigroup, au fost blocate în Rusia de la impunerea, anul trecut, a unei interdicţii de plată a dividendelor pentru companiile din ţări „neprietenoase”, inclusiv SUA, Marea Britanie şi toate ţările membre ale UE. Deşi astfel de tranzacţii pot fi aprobate în circumstanţe excepţionale, au fost emise puţine permise de retragere.

„Zeci de miliarde în dolari sunt blocate în Rusia. Şi nu există nicio modalitate de a-i scoate de acolo” a declarat directorul general al unei mari companii cu sediul într-o ţară care nu a fost desemnată ca fiind neprietenoasă.

Dimensiunea veniturilor şi a profiturilor reflectă nu numai importanţa de durată a companiilor occidentale pentru economia rusă, ci şi dilema cu care se confruntă aceste companii cu privire la ce să facă cu operaţiunile lor în această naţiune ostracizată.

Multe întreprinderi străine au încercat să îşi vândă filialele din Rusia, dar orice tranzacţie necesită aprobarea Moscovei şi este supusă unor reduceri de preţ dramatice. În ultimele zile, British American Tobacco şi producătorul suedez de camioane Volvo au anunţat acorduri de transfer al activelor lor din ţară către proprietari locali.

Moscova „se teme cu adevărat de retragerea de capital - uitaţi-vă la ce se întâmplă cu rubla”, a adăugat directorul general, referindu-se la scăderea bruscă a monedei ruseşti în raport cu dolarul din ultimele luni.

În martie, înainte ca rubla să înceapă căderea bruscă, preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat să relaxeze restricţiile privind dividendele, permiţând „prietenilor şi partenerilor de încredere” de origine „neprietenoasă” să îşi retragă o parte din profituri, dacă aceştia doresc, de asemenea, să investească în interiorul ţării.

În schimb, cinci luni mai târziu, extinderea interdicţiei şi pentru aceştia s-a numărat printre propunerile redactate în grabă de ministerul rus de finanţe pentru a stopa căderea rublei.

Deşi Rusia a reuşit să aducă un anumit sprijin rublei folosind alte instrumente, o nouă scădere ar putea determina o reevaluare a restricţiilor privind capitalul.