"Europa va încerca, cu siguranţă, să determine Serbia să impună sancţiuni Rusiei. Iar poate că o asemenea încercare va avea loc în viitorul apropiat, pentru că Europa insistă asupra politicii externe comune în cadrul acordului privind aderarea noastră la UE", a declarat Nikolici într-un interviu pentru postul de radio Rossia-1.

"De fapt Europa nu are o politică externă comună asupra vreunui subiect. Un exemplu este recunoaşterea Kosoco şi Metohiei. Dacă există vreo politică externă comună, cum a fost posibil ca o parte a membrilor UE să nu recunoască independenţa Kosovo şi Metohiei? Aceştia sunt Slovacia, România, Spania, Grecia şi Ciprul. Iar acest lucru este mult mai serios decât impunerea unor sancţiuni unui stat. De aceea, dacă există excepţii, acestea trebuie să existe pentru toţi, inclusiv pentru Serbia", a subliniat preşedintele sârb.

Nikolici a spus că nu-i este teamă de amânarea aderării Serbiei la UE din cauza politicii sale. "Atunci când am decis să negociem cu UE, nu am vorbit despre a impune sancţiuni Rusiei", a argumentat el.

Preşedintele sârb a explicat, de asemenea, că politica actuală a ţării sale faţă de Rusia şi UE este diferită de cea a Ucrainei de acum un an. "O parte a Ucrainei voia să fie cu UE, alta voia să fie cu Rusia. Serbia nu este divizată în acest subiect. Ea vrea să fie atât cu Rusia, cât şi cu UE. Iar acest lucru trebuie să-i fie acordat atât de ambele", a spus el.

UE a impus mai multe rânduri de sancţiunii unor bănci, companii în domeniul energetic şi al Apărării din Rusia, dar şi anumitor ruşi, din cauza presupusei implicări a Moscovei în conflictul ucrainean. Serbia a refuzat să susţină aceste sancţiuni.

Săptămâna trecută, ambasadorul sârb în Rusia Slavenko Terzici a declarat că "leadershipul sârb a spus clar că nu se va alătura niciodată sancţiunilor impuse Rusiei".

Oficiali europeni şi occidentali au solicitat Serbiei, candidată la aderarea la UE, să se alăture sancţiunilor impuse de Bruxelles Rusiei în urma crizei din Ucraina, însă Belgradul evită aplicarea măsurilor, pentru a nu-şi supăra aliatul tradiţional. Moscova a susţinut Belgradul în mai multe dosare sensibile, în special în ceea ce priveşte independenţa Kosovo.

Kosovo şi-a proclamat pe 17 februarie 2008 independenţa, pe care Rusia nu o recunoaşte, denunţând un "precedent" cauzat de ingerinţe internaţionale, Moscova referindu-se astfel la intervenţia NATO în fosta Iugoslavie.