Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care au fost trimise spre aprobare parlamentului:

- concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in 2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un angajat nou la fiecare 10 concediati

- va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile, in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in plus o taxa fixa de 3%

- impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%

- vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati contributii speciale

- proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine vor plati contributii speciale de solidaritate

- din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi

- va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile bancare

- va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze naturale.

Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12 miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu 2,5%.

Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor chestionati in sondaj - 87% - cred ca tara se indreapta intr-o directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat, sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.

Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a crescut cu 0,2%.

Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld. euro a statului grec.

Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20 iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.