Parcurile, grădinile publice şi verdeaţa din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim, de cimentul oraşelor moderne. Prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru mulţi din oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat.

Numeroase oraşe din România nu respectă norma de 26 de mp impusă de UE, aceasta fiind chiar mai mică decât cea propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Alte capitale europene, precum Stockolm sau Londra deţineau, conform statisticilor din anul 2007, 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

Braşov este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spaţiu verde la fiecare locuitor.

Potrivit Legii 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014, Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se modifica astfel: "Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu".

Cu alte cuvinte, spaţiile verzi proprietate privată, înscrise în cartea funciară în categoria curţi - construcţii nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi. Or, în această categorie sunt înscrise majoritatea spaţiilor verzi dintre blocuri, părculeţe amenajate în cartierele de locuit, squaruri şi chiar bucăţi de parc, toate retrocedate în ultimii 17 ani, deşi era evident că nu trebuie construite.