Numărul şomerilor din economia locală a ajuns la circa 464.000  în martie, în scădere cu 14.000 faţă de luna precedentă şi cu aproape  9.900 faţă de luna ianuarie a acestui an, conform datelor de la Institututul Naţional de Statistică (INS).

Rata şomajului a ajuns la 5,5% în martie, cea mai mică valoare a acestui indicator din anul 2021. În februarie 2021, rata şomajului a fost de 5,7%, iar ianuarie ajunsese la 5,6%.

Datele despre rata şomajului şi numărul şomerilor nu pot fi comparate cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, având în vedere că, începând cu anul 2021, INS a revizuit metodologia anchetei forţei de muncă în gospodării pentru a răspunde cerinţelor noilor regulamente europene intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 202.

„Aceste modificări generează un impact sesizabil asupra estimaţiilor - în special asupra numărului populaţiei ocupate şi, implicit, asupra numărului populaţiei active - care este numitorul indicatorului «rata şomajului». Din acest motiv datele provizorii publicate pentru lunile ianuarie - martie 2021 nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare”, transmite INS.

Pentru persoanele adulte, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna martie 2021. În cazul bărbaţilor, rata şomajului a fost de 4,6% în luna martie, iar în cel al femeilor a fost de 4,2%. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezenta 75,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna martie 2021.

Activitatea economică şi, prin urmare, piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană au fost afectate de pandemia COVID-19 începând cu anul 2020, după cum scrie Eurostat, oficiul european de statistică. 

„Au existat efecte vizibile asupra ocupării forţei de muncă, iar oamenii au trecut  de la a fi şomeri la a fi în afara forţei de muncă pentru că disponibilitatea lor de a lucra sau capacitatea lor de a căuta un loc de muncă a fost afectată. De obicei, în cazul unei crize economice, şomajul este principalul indicator pentru raportarea deteriorării pieţei muncii. Cu toate acestea, având în vedere natura crizei COVID-19, nu avem o imagine completă analizând doar schimbările şomajului”, transmite Eurostat.

Măsurile luate de guvernele europene pentru a limita răspândirea coronavirusului au afectat atât companiile, cât şi entităţile publice, cum ar fi şcolile. Având în vedere această situaţie, persoanele fără loc de muncă care ar fi fost disponibile în mod normal pentru a lucra şi care ar fi căutat un loc de muncă ar fi putut renunţa la a căuta un job din cauza aşteptărilor mai mici sau pentru că nu erau disponibile imediat pentru a lucra din cauza altor responsabilităţi, cum ar fi îngrijirea copiilor.

„Drept urmare, aceşti oameni nu vor mai fi consideraţi şomeri. Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani disponibile pentru muncă, dar care nu caută un loc de muncă a crescut după ce au fost puse în aplicare primele restricţii COVID-19 în T1 din 2020, ajungând la 3,4% din forţa de muncă extinsă comparativ cu 3% în T4 din 2019 şi a atins apogeul în T2 din 2020 (4,9%), după care a scăzut şi a rămas stabilă la 3,7% în T3 şi T4 2020”, adaugă experţii de la Eurostat.