Dimensiunea reală a crizei va fi vizibilă, în toată amploarea ei, în trimestrul al doilea din an, iar încasările bugetului general consolidat în luna aprilie vor fi turnesolul căderii.

Pentru trimestrul al doilea, toate anticipările merg spre o cădere economică “cu do­uă cifre”. Ministerul Fi­na­n­­ţelor speră la o recu­pe­rare în a doua parte a anului, iar minis­trul de resort, Florin Cîţu, merge pe acest scenariu de întoarcere „V” a eco­­nomiei.

„Merg pe acest scenariu de întoar­cere «V». Nu am până acum semne să îmi arate că nu este aşa. Com­panii din Ro­mâ­nia şi-au refăcut liniile de pro­duc­ţie pentru această perioadă. Sunt opti­mist că putem să revenim, poate la fel de pu­ternic cum am căzut acum”, a spus mi­nis­­trul la Digi 24, citat de Mediafax. Până atunci însă, realitatea este chiar mai rea decât se anticipa. Joi, 2 aprilie, Minis­te-rul Muncii a transmis că în şomaj tehnic au intrat peste 862.000 de persoane – ma­joritatea din industrie, comerţ şi ser­vic­­ii. În plus, 173.800  persoane ră­mă­se­seră complet fără job. Sunt, prin ur­ma­re, peste un milion de oameni într-o for­mă de şomaj, ceea ce înseamnă 20% din nu­mărul celor care, la finalul anului tre­cut, erau angajaţi cu contract de muncă.

Aşa că veniturile statului vor scădea pe măsură. ZF a luat în calcul ipoteza scăderii cu 30% a veniturilor bugetului consolidat, în aprilie, şi rezultă din acest calcul o scădere de venituri de nouă miliarde de lei, doar din primele patru categorii de venituri bugetare – CAS, TVA, accize şi impozitul pe salarii şi venit. Legea bugetului pe 2020 prevede venituri pe acest an de 360 mld. lei, la o pondere a veniturilor în PIB de 32% şi o creştere a economiei de 4,1%.

Liniar, veniturile unei luni trebuie să fie, în medie, de 30 de miliarde de lei.

 La o scădere de 30% a veniturilor în aprilie, acest lucru ar însemna un minus la buget de 9 miliarde de lei, minus care trebuie aco­perit, firesc, fie din împrumuturi fie din tăierea unor cheltuieli prevăzute la în­ce­put de an.

Guvernul nu a anunţat însă o rectificare bugetară imediată. Aşa că deficitul bugetar prevăzut la început de an, la 3,6% din PIB (41 de miliarde de lei), se adânceşte puternic. Din nou, liniar, deficitul bugetar convenit în legea bugetului înseamnă un deficit lunar, deci şi în aprilie, de 3,4 miliarde de lei (0,3% din PIB). Dacă cheltuielile nu se reduc ca urmare a prăbuşirii veniturilor, atunci deficitul trebuie să crească cu 9 miliarde de lei, cât înseamnă golul din neîncasările prevăzute. Şomajul tehnic, în creştere, presupune cheltuieli ce nu fuseseră stabilite la început de an.

La un milion de persoane în şomaj tehnic cheltuielile ajung la 4 miliarde de lei pe lună. Medicii, poliţiştii, cei aflaţi în linia întâi trebuie plătiţi suplimentar. Preşedintele Klaus Iohannis a spus joi că, pentru personalul medical din linia întâi, va exista un bonus de 500 de euro de persoană/lună. Acest efort poate însemna încă 3 miliarde de lei din care 2 miliarde pentru sectorul medical şi încă un miliard pentru MAI şi MAPN. Aşa că, de la un deficit bugetar pentru aprilie de 3,4 mld. lei cât era estimarea liniară iniţială, se ajunge la un deficit bugetar de 19 mld. lei ( 3,4 mld. lei deficitul iniţial, 9 mld. lei neîncasările la buget, 4 mld. lei ajutorul pentru şomaj tehnic, 3 mld. lei plata suplimentară pentru cei din prima linie, cadre medicale şi restul).Pe capitole bugetare, de la CAS s-ar putea pierde, în aprilie, 3 miliarde de lei, de la TVA 1,8 miliarde de lei, de la impozitul pe salarii şi venit 1,5 miliarde de lei şi de la accize 800 de milioane de lei.

Ministrul finanţelor a spus că săptămâna viitoare va veni cu o estimare a deficitului calculat în lumina noilor realităţi. Dar nu a dat detalii despre eventuale reduceri de cheltuieli şi a exclus tăierile de salarii la personalul bugetar, dar şi concedierile în sistemul public.

„Nu sunt luate în calcul astfel de variante (tăieri de salarii şi pensii - n.red.) în Ministerul Finanţelor Publice. Nu se discută astfel de proiecte în acest moment. Ne concentrăm pe a găsi resurse pentru a trece de această criză sanitară şi pentru a avea resurse pentru şomaj tehnic. Ştim că aparatul public este ineficient şi s-a folosit această perioadă pentru a-l eficientiza. La Ministerul Finanţelor s-a mişcat mult mai mult informatizarea. Dacă putem vedea o parte bună în această criză este aceasta: aparatul public se va informatiza rapid şi va fi mai eficient după această perioadă ”, a afirmat Cîţu.

Ministrul de Finanţe spune că este „precaut” şi „prudent” în politica de finanţare pe care o adoptă Guvernul.

„Nu sunt pesimist. Vom avea o estimare de deficit sătpămâna viitoare. Deificitul creşte pentru anul acesta, dar nu este o creştere dramatică. Am văzut estimări şi există o tendinţă de a exagera acest şoc şi de a-l extrapola pe toată perioada. Este un şoc pentru care avem doar două săptămâni impactul şi dacă am păstra capacitatea de producţie, să avem un şoc pozitiv la fel de puternic. Merg pe acest scenariu de întoarcere „V” a economiei. Nu am până acum semne să îmi arate că nu este aşa. Companii din România şi-au refăcut liniile de producţie pentru această perioadă. Sunt optimist că putem să revenim, poate la fel de puternic cum am căzut acum”, a spus ministrul, citat de Mediafax.