In umbra retailului bancar, a afacerilor cu marile companii, a finantarilor pentru intreprinderile mici si mijlocii aflate in "lumina scenei" bancare a zilelor noastre, mai exista un business "urias", cum il numesc bancherii. Finantarea municipalitatilor este un teritoriu pe care lupta se da inca in liniste, franata in parte si de carentele legislative. Dar viitorul lor este aproape.

Discutiile se poarta mai mult "off the record", sub imperiul anomimatului, "pentru ca este un business sensibil", dupa cum spun bancherii ce incearca acum sa se plaseze in pole position intr-o cursa pe termen lung. O cursa din care stiu insa de la bun inceput ca vor obtine castiguri interesante. Finantarea municipalitatilor, a autoritatilor publice, este un domeniu destul de putin amintit in discursurile oamenilor din banci, ce ramane de multe ori de multe ori in umbra unor afaceri mult mai stralucitoare, precum retailul sau finantarea marilor companii. Bancherii admit insa ca este vorba de "un business urias in perspectiva", dupa cum il numeste vicepresedintele de la ABN Amro, Roxana Moldovan. Un business despre care seful belgienilor de la Dexia Kommunalkredit Bank, Reinhert Platzer, spunea recent ca va ajunge in urmatorii zece ani la circa 40 de miliarde de euro.

Pentru bancheri, municipalitatile sunt interesante din mai multe motive. In primul rand, este vorba de valoarea mare a finantarilor de care au ele nevoie - zeci si sute de milioane de euro in fiecare caz. In al doilea rand, autoritatile publice sunt, spun aproape in unanimitate bancherii, un segment cu risc rezonabil, cu mult mai mic decat, de exemplu, cel de retail sau corporate. Si nu in ultimul rand, exista un numar de municipalitati suficient de mare pentru ca bancile sa nu se lupte, ca in cazul marilor companii, pe cateva zeci de clienti pe care sa si-i "fure" reciproc. Un business interesant, asadar, pentru care 2006 reprezinta, spun jucatorii din piata, un moment de cotitura.

In primul rand, "exista o serie de proiecte de modificari legislative care sunt acum la Parlament", explica Maria Buga, director directia mari clienti corporativi la BRD, din cauza carora piata este acum "intr-o stare de expectativa". Pe de alta parte, achizitia BCR - principalul finantator al municipalitatilor in prezent - de catre Erste lasa sperante altor jucatori ca vor putea musca din cota ei de piata. "E de asteptat sa aiba loc o restructurare a portofoliului de municipalitati al BCR", spune un bancher, "mai ales ca Erste va dori sa-si recupereze investitia cat mai repede". Iar finantarea municipalitatilor este un domeniu in care se discuta de termene de 10-20 de ani. La fel de adevarat, seful de la Erste a declarat deja ca nu va lasa concurentilor nici unul dintre clientii bancii.

Nu in ultimul rand, insa, 2006 este si anul in care Romania trebuie sa apese la maxim pedala de acceleratie pentru a prinde din urma Uniunea Europeana in multe domenii. Exista nevoi mari de finantare a unor proiecte in domeniul mediului, apelor, infrastructurii, dezvoltarii durabile, schimbarilor climatice si eco-eficientei. In plus de asta, mai sunt si fondurile de coeziune care vor veni in Romania in anii urmatori, dar care trebuie cofinantate de municipalitati pentru a fi accesate. "Aici vorbim despre circa 16 miliarde de euro", explica Roxana Moldovan.

Inca un argument ca piata romaneasca a finantarilor pentru municipalitati a devenit interesanta este venirea institutiilor straine specializate, ce au stat pana recent departe de Romania. Dupa ce s-a uitat in ultimii doi ani de la distanta la piata romaneasca, belgienii de la Dexia Kommunalkredit Bank au decis anul trecut sa isi deschida un birou de afaceri. "Pana una alta, noi ne uitam la municipalitatile cu peste 100 de mii de locuitori care au nevoie de finantare", explica Roxana Lazar, chief executive officer al biroului Dexia Kommunalkredit (DKB) din Romania. Momentan, de la Bucuresti se asigura selectia si consultanta proiectelor, in timp ce finantarile efective vin direct de la Viena. Banca acorda finantari directe, sub forma de credite, mizand mult pe atractivitatea finantarilor in valuta pe care le poate oferi.

"Avantajul competitiv al DKB in fata bancilor locale vine", spune Roxana Lazar, "din mai multe directii". In primul rand, este vorba despre expertiza bancii "mama", Dexia Kommunalkredit, recunoscuta in CEE ca unul dintre principalii finantatori ai autoritatilor locale. "Practic, avem expertiza de a ne implica intr-un proiect "de la cap la coada" - consultanta in realizarea proiectelor, finantare etc." Anul trecut, biroul din Romania a generat afaceri pentru grup de aproximativ 65 de milioane de euro. "In 2006 vrem sa generam proiecte de circa 100-150 de milioane de euro", spune Lazar, adaugand ca aceasta este varianta "pesimista". In varianta optimista, planurile lor iau in calcul un volum dublu.

Belgienii de la Dexia - care si-au manifestat interesul si pentru achizitia CEC - mizeaza, in primul rand, pe finantarile directe (credite) in valuta, unde au din start un avantaj competitiv fata de majoritatea celorlati jucatori. Pentru o banca locala, costul finantarii in valuta este de aproximativ 5% pe an. La aceasta se adauga si marja bancii - rezultand de aici o dobanda medie de circa 6% pe an pe care o cere clientului. Pentru ca finantarea vine direct din Austria, scapand astfel de o serie de costuri (rezervele minime obligatorii si alte costuri generate de reglementarile la care se supune o banca in Romania), "Dexia ofera astfel de finantari la o dobanda de circa 4-5% pe an" pentru o municipalitate cu rating foarte bun, explica Lazar.

Pe de alta parte, finantarile in valuta (in euro) sunt mai ieftine decat cele in lei. Diferentialul de dobanda este "in jur de 4%", spune Lazar. Astfel ca, daca un credit in lei are in prezent dobanzi care urca la 8-8,5% pe an, la valuta vorbim despre circa 4-5% pe an. Mai mult de atat, fiind vorba despre credite pe termene lungi - care in prezent merg  pana la 20-25 de ani - aprecierea leului va micsora, in timp, povara de rambursare a creditului ca urmare a deprecierii datoriei in valuta.

Nu de aceeasi parere este, insa, directorul directiei mari clienti corporativi de la BRD-Groupe Société Générale, Maria Buga - care se ocupa de business-ul bancii cu municipalitatile "dintotdeauna", dupa cum spune chiar ea zambind. BRD este, dupa propriile spuse, prima banca ce a dat, in 1999, un credit pentru municipalitati, pentru Alexandria. Reprezentanta bancii spune insa ca finantarile se dau doar in lei "pentru ca e foarte greu sa evaluezi riscul valutar pentru o perioada atat de lunga". Faptul ca in prezent leul se apreciaza nu este definitoriu, in opinia Mariei Buga, pentru urmatorii 10-20 de ani - cat este, in medie, maturitatea unui astfel de credit.

Bancherii de la BRD au fost, pe de alta parte, si cei care au "deschis" piata finantarii pentru municipalitati prin emisiune de obligatiuni, in 2001, pentru orasul Predeal. Finantarea prin emisiune de obligatiuni este o alternativa la creditul bancar - interesanta pentru acestea mai ales prin prisma costurilor. "Obligatiunile sunt inca mai ieftine decat creditul bancar in lei cu cel putin 1%", este de parere Viorel Udma, presedintele companiei VMB Partners, consultant traditional al municipalitatilor in materie de finantare de pe piata de capital. In prezent, sunt in lucru patru proiecte de emisiuni de obligatiuni pe piata locala, cu maturitati de pana la 20 de ani, spune Udma. Despre cea pentru Hunedoara, aflata intr-o faza mai avansata, spune ca va fi in valoare de 600 de miliarde de lei vechi.

Despre celelalte trei spune doar ca "merg si pana la 1.500 de miliarde de lei vechi, fiecare". Din 2001, cand autoritatile de la Predeal au emis obligatiuni pentru amenajarea unei noi partii de schi si pana in prezent, valoarea totala a emisiunilor de acest fel trece de 1.369 de miliarde de lei vechi. In 2005, Timisoara a stabilit recordul ca valoare a unei emisiuni de obligatiuni municipale la 200 de miliarde de lei vechi. Alte emisiuni au venit de la Alba-Iulia - in valoare de 24,5 miliarde de lei -, de la Aiud (10,5 miliarde de lei),  Medgidia (21 de miliarde de lei) si Bistrita (31 de miliarde de lei). Alba-Iulia a stabilit un record in privinta maturitatii imprumutului, ajungand la 20 de ani.

Si totusi, admite si Udma si o spun si bancherii, finantarea directa, prin credite, predomina inca, in primul rand pentru ca "piata de capital e mai complicata". Pe de alta parte, adauga Maria Buga, "creditul e mai comod pentru municipalitati, pentru ca au dobanzi ce nu contin riscul de tara si tin cont de supralichiditatea din sistem". In ultimul an, bancile au fost inundate de o supralichiditate in lei, pe care nu au reusit sa o plaseze decat partial in credite.

Motiv pentru care, spune Buga, "bancile incearca sa-si plaseze supralichiditatile la un risc acceptabil", iar municipalitatile sunt clienti buni. In cazul lor riscul poate fi considerat acceptabil pentru ca, asa cum adauga directorul de la BRD, n-au existat cazuri de neplata, chiar daca au existat si intarzieri. Cu toate astea, adauga tot ea, "ne uitam mai atent la risc decat acum doi-trei ani pentru ca gradul lor de indatorare a crescut foarte mult".

Gradul de indatorare permis municipalitatilor, prin lege,  este de 20%, "foarte mic in comparatie cu alte tari", adauga Roxana Lazar, de la Dexia Kommunalkredit. In Ungaria, adauga ea, acesta este de aproximativ 70%. Pe de alta parte, guvernul intentioneaza sa majoreze gradul de indatorare al autoritatilor locale cu cinci puncte procentuale, de la 20% la 25% din totalul veniturilor, conform unor surse din Ministerul Finantelor Publice,  citate de Ziarul Financiar.

Pe de alta parte, Lazar explica faptul ca un credit asigura mai multa flexibilitate pentru beneficiar, "pentru ca, in timp, conditiile lui se pot modela in functie de nevoile beneficiarului". Totodata, banca este sensibila la aprecierea situatiei financiare a clientului, in acest caz o renegociere a pretului creditului fiind posibila. In cazul emisiunilor de obligatiuni, acest lucru este mai dificil de realizat.

Si totusi, Roxana Moldovan, vicepresedinte, membru in Consiliul de Administratie al ABN AMRO si director al departamentului Sector Public, crede ca "dezvoltarea finantarilor pentru municipalitati in viitor este legata in principal de dezvoltarea pietei de capital". Puncteaza, pe de alta parte, o serie de schimbari care ar trebui sa aiba loc pentru ca acest lucru sa se poata intampla. ABN a oferit Primariei Generale a Municipiului Bucuresti consultanta pentru obtinerea ratingului de credit de la Standard & Poor’s si impreuna cu JP Morgan a aranjat o emisiune de eurobonduri in piata internationala de capital. Emisiunea, de 500 de milioane de euro, a avut loc in luna iunie a anului 2005. In acest fel s-au creat premizele ca Primaria Generala sa aiba un acces liber la piata internationala de capital pentru finantarea diferitelor proiecte pe care le are ca obiectiv in urmatorii ani.

"Bondurile sunt salvarea", crede Moldovan, dar pentru a se putea dezvolta aceasta piata trebuie sa aiba loc si o serie de schimbari la nivel legislativ si administrativ. In prezent municipalitatile, pentru ca nu au cunostinte suficiente despre piata de capital, acceseaza numai calea creditului bancar, mai spune Moldovan. "Solicita de multe ori bancilor imprumuturi pe termen extrem de lung si greu de obtinut in loc sa acceseze piata de capital." Piata de capital care, crede ea, ar crea in timp o mobilizare rapida si mult mai ieftina a lichiditatilor existente in piata si ar crea in acelasi timp si premizele dezvoltarii unei piete secundare. Municipalitatile ar trebui sa se ocupe si de obtinerea de fonduri (in special din granturi) pentru a-si obtine ratingul de credit de la agentiile internationale de rating, care ar face posibila acceptarea mult mai usoara ca jucatori in piata de capital.

De asemenea este nevoie de o descentralizare reala a fondurilor bugetare, prin modificarea legii finantelor publice locale. Astfel, explica Moldovan, ar trebui ca administratiile publice locale sa isi poata pastra fondurile si in banci comerciale, nu doar la Trezoreria de Stat - asa cum se impune, prin lege, in prezent. Acest lucru va putea face posibila administrarea eficienta a resurselor municipalitatilor si dezvoltarea unei relatii strategice, pe termen lung, intre banci comerciale si municipalitati.

Ar trebui, pe de alta parte, ca primarii - singurii care, prin lege, pot acum sa ia decizii in privinta activitatilor si investitiilor - sa aiba dreptul sa delege alte persoane pentru a lua decizii financiare. "Avem nevoie ca interlocutorii sa fie oameni specializati, trezorieri de profesie, pentru a fluidiza discutiile si procedurile", crede Moldovan. Pana la urma, asa cum se intampla in companiile private, specialistii sunt cei care decid in probleme financiare, si nu neaparat managerii (respectiv primarii, in cazul administratiilor) care ar trebui sa se ocupe mult mai mult de dezvoltare, planuri strategice, investitii etc.

In acest fel, puncteaza bancherii, "se poate asigura o protectie mai mare a fondurilor alocate proiectelor municipalitatilor intrucat se micsoreaza accesul politicului in viata financiara a oraselor". Cadrul legislativ - lipsa unei legi a falimentului autoritatilor publice locale - este un alt impediment pe care il sesizeaza vicepresedintele de la ABN Amro, dar si alti jucatori din piata. In lipsa legii falimentului autoritatilor publice locale sau a unei legi similare care sa reglementeze drepturile creditorilor si procedurile de acoperire a prejudiciilor in cazul in care intervine incapacitatea de plata a acestora, procedurile sunt extrem de greoaie, daca nu chiar inaplicabile.

"Este nevoie de legislatie pentru reglementarea crizei financiare a municipalitatilor", adauga Cosmin Anghel, avocat asociat la Badea, Georgescu & Asociatii, casa de avocatura ce a asigurat consultanta juridica pentru JP Morgan si ABN Amro in emisiunea de euroobligatiuni pentru Municipiul Bucuresti. Si el numeste, printre problemele sesizate in practica, plafonul de indatorare mic "si inflexibil, pentru ca nu tine cont de fiecare caz in parte".

Probleme pe care atat bancherii cat si reprezentantii autoritatilor locale au tot interesul sa le vada rezolvate. Pentru ca, asa cum spune Anghel, "cerere exista, oferta exista, dar nu se intalnesc eficient". Iar de "intalnirea lor eficienta" depinde, in mare masura, si starea drumurilor nationale deplorabila in multe cazuri, a podurilor ce stau sa cada, a retelelor de canalizare ce dau pe afara la prima ploaie, a parcarilor supraaglomerate. Lista ramane deschisa.