Ratingul Irlandei este BBB plus. Anunţul agenţiei este o încurajare venită la ţanc, ţinând cont că statisticile de luna trecută au arătat o reintrare a ţării în recesiune pentru prima dată în patru ani. Datoria publică a Irlandei, efect nu al risipei bugetare, ci al efortului de a salva băncile private de la faliment, este aşteptată să atingă anul acesta un maxim de 122% din PIB, pentru a scădea apoi până la 112% din PIB până în 2016.

În schimb, aceeaşi S&P a redus ratingul Italiei de la BBB plus la BBB, cu doar două trepte peste nivelul "junk" (nerecomandat investitorilor), explicând recesiunea persistentă  prin faptul că statul nu a liberalizat suficient pieţele interne, în primul rând piaţa muncii.

Fabrizio Saccomanni, ministrul italian al economiei, a comentat că astfel de decizii ale agenţiilor de rating pot avea efecte "destabilizatoare şi prociclice", prin faptul că întreţin cercul vicios în care investitorii, influenţaţi de pesimismul agenţiilor, înrăutăţesc ei înşişi situaţia financiară a ţărilor declasate, împiedicând astfel redresarea lor.

La rândul ei, agenţia Fitch a oferit un cadou total nedorit de 14 iulie Franţei, retrogradându-i ratingul de la AAA la AA plus. Fitch era singura agenţie de rating care mai credita Franţa cu triplul A, respectiv cel mai bun rating posibil pentru datoria pe termen lung a unei ţări.

Spre deosebire de anii trecuţi, Comisia Europeană n-a mai criticat deciziile agenţiilor de rating, arătând doar că, în cazul Italiei, ţara a făcut eforturi pentru a-şi restabili credibilitatea pe pieţele financiare, lucru care s-a reflectat recent în ieşirea din procedura UE de deficit excesiv.