„Mă bucur că ieri, un concern străin a anunţat relocarea fabricii din Bulgaria în România. Fiecare investitor câştigat este esenţial pentru economie”, a (…) spus Ciolacu.

În şedinţa de guvern de astăzi Marcel Ciolacu a pomenit despre transferul tehnologic al gigantului Unilever din Bulgaria către Romania - fără însă a pomeni numele companiei. Deseori auzim formula ”să nu dăm numele, să nu facem reclamă, că ne amendează cine-ştie-cine...”

Nu stăpânesc toate detaliile dar lasă că fac eu reclama aici. Unilever a cumpărat cu ceva vreme în urmă fabrica Betty Ice din Suceava de la Vasile Armenean, un român curajos, care în loc să stea relaxat, să facă un depozit şi, fără prea mari eforturi, să aducă din import, a avut ambiţia să construiască o fabrică. Iar în fabrica construită de Vasile Armean, astăzi, un mare grup internaţional produce îngheţată.

Fiecare investitor câştigat contează, are dreptate Marcel Ciolacu, pentru că investitorii industriali sunt factori de multiplicare a afacerilor, se bat toate ţările pe ei. Gândiţi-vă doar la puzderia de furnizori şi clienţi care vor roi în jurul fabricii din Suceava şi la numărul de locuri noi de muncă ce se vor crea.

Marcel Ciolacu, indiferent de domeniu, este extrem de greu să faci transferuri tehnologice către România - şi nu este vorba de bani.

Obstacolele birocratice de autorizare, lipsa resursei umane calificate şi specializate, lanţurile de aprovizionare complicate, competiţia sângeroasa de pe canalele comerciale şi lipsa unei diplomaţii economice sunt tot atâtea motive pentru renunţare. Dacă luam ca studiu de caz îngheţata, Marcel Ciolacu, de ce ai fabrica îngheţată în Romania, când raportul import / export este de 7 la 1, deşi suntem în top 10 producători din Uniunea Europeană? Marcel Ciolacu, întreabă un pic fabricile de îngheţată din Craiova, Alexandria, Constanţa, Cărpiniş, Jibou, Bârlad şi altele, când şi cât au fost ajutate de politicienii locali pentru a-şi rezolva problemele - şi vei înţelege dificultăţile din industrie.

Nu este vorba doar despre fabricile de îngheţată din ţară, indiferent de capital, ci despre orice fabrică şi uzină din România, indiferent de capital. Este vorba despre faptul că România nu dă doi bani pe sprijinirea industriei de prelucrare din ţară, nu este stimulat învăţământul tehnologic, nu se reduce birocraţia autorizărilor şi nu sunt sprijinite exporturile prin diplomaţie economie. Nu este întotdeauna nevoie de bani, este nevoie de a crea o cultură civică de ”patriotism economic”.

Marcel Ciolacu, duminică la congres, curaj, schimba discursul. Enumeră-le colegilor din partid toate fabricile de îngheţată din România şi cere-le să le viziteze, sa asculte vocea directorilor şi, dacă este nevoie, să găsească modalităţi să le ajute.

Apoi cere-le romanilor ca la vară să cumpere îngheţată fabricată în România.

Apoi explica-i candidatului la Preşedinţie pe care îl veţi nominaliza că în lumea de astăzi degeaba eşti un bun orator dacă nu ai industrie de prelucrare a resurselor şi lanţuri de aprovizionare.