Noul document făcut public de Vatican, care poartă numele ,,Ecclesiae Sponsae Imago”, nu numai că le-a luat prin surprindere pe femeile care pun egal între virginitatea lor şi devotamentul faţă de Hristos, dar a şocat şi asociaţia din care acestea fac parte.

 

Virginele ,,consacrate” s-au declarat dezamăgite de acest upgrade al regulamentului. Asociaţia Virginelor Consacrate din Statele Unite (da, chiar există aşa ceva) a dat deja un comunicat oficial prin care declară că măsura e una ,,profund dezamăgitoare şi şocantă”.

 

,,Întreaga tradiţie catolică se bazează pe faptul că virginitatea e cel mai de preţ dar pe care o femeie i-l poate oferi lui Hristos. Femeile care devin virgine consacrate trebuie să nu fi fost căsătorite niciodată sau să fi violat în vreun fel jurământul castităţii. Noile prevederi sunt profund dezamăgitoare şi şocante.”, se arată în comunicatul Asociaţiei. 

 

Potrivit The Telegraph, în Statele Unite există aproximativ 250 de ,,virgine consacrate” şi aproximativ 200 în Marea Britanie. În acest moment, aceste femei care îşi dedică viaţa lui Hristos în totalitate există în 42 de ţări, iar numărul lor real e situat undeva la 5.000.

 

Vaticanul a declarat prin reprezentanţii oficiali că noul document vine şi ca răspuns la numărul tot mai mare de femei care au exprimat interes în această vocaţie, dar nu întruneau cerinţele (femei divorţate, văduve etc.) scrie stirileprotv.ro

 

The Telegraph mai precizează că există diferenţe între ,,virginele consacrate” şi călugăriţe. Mai precis, călugăriţele trebuie să poarte haine bisericeşti şi să trăiască departe de lumea modernă, în timp ce virginele consacrate au voie să trăiască în comunitate şi nu sunt obligate să adopte apelative religioase precum ,,soră”.

Virginele consacrate au existat încă de la începuturile Bisericii Catolice şi nu au fost mereu integrate în societate, potrivit unui material publicat în New York Post. În 1139, de exemplu, arhiepiscopii nu acceptau ca aceste femei să trăiască în societate şi să nu facă parte dintr-un ordin. Lucrurile s-au schimbat, însă, în 1963, când Al Doilea Consiliu de la Vatican le-a dat voie să trăiască din nou în comunitatăţi din afara bisericii.