♦ Aflată într-o  sete de investiţii străine, România mai pune o piedică birocratică investitorilor străini din afara Uniunii Europene: guvernul a adoptat peste noapte un OUG prin care se înfiinţează o comisie cu membri politici şi din servicii secrete de avizare a investiţiilor străine non-UE.

Orice investiţie din afara Uniunii Europene care depăşeşte 2 mil. euro trebuie să treacă printr-o comisie specială, din care vor face parte membri ai guvernului, dar şi servicii secrete din România, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă adoptate de guvern, care mai aduce o procedură birocratică în procesul pentru investiţiile străine, un element esenţial pentru dezvoltarea economiei şi de care România are nevoie ca de aer. Cum influenţează acest lucru decizia investitorilor străini de a investi în România?

„Investitorii străini care au planuri de investiţii pe termen lung, care implică sume considerabile şi care doresc să facă parte din sistemul economic românesc, nu consideră o barieră faptul că trebuie să aplice reguli deja existente în ţările UE“, spune Ramona Jurubiţă, care este country managing partner la KPMG România şi vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

Din contră, adaugă ea: „Aplicarea uniformă a unor re­glemen­tări de acest fel dau garanţia apartenenţei la spaţiul european cu tot ce implică aceasta, statul de drept, stabilitate, vizibilitate pe termen mediu şi lung.“

Pe de altă parte, Mircea Coşea, profesor de economie, este de părere că această comisie reprezintă o barieră birocratică, care poate fi folosit drept liant pentru promovarea intereselor proprii şi pentru abuzuri. „Dacă există în ţară un control parlamentar bun, pentru a vedea în ce măsură investiţiile nu sunt afectate de importuri, de politică sau de ideologie, atunci lucrurile vor merge mai departe. Aceste bariere (OUG-ul în discuţie - n. red.), care poate sunt justificate în anumite situaţii, pot dezvolta o reţea birocratică largă şi eu mă tem de nişte abuzuri, de nişte interese“, a spus Mircea Coşea. „Una e politica, alta e economia. Dacă ajungem să facem şi economie, şi politică, lucrurile nu vor funcţiona“, a adăugat el.

Guvernul a adoptat într-o şedinţă de săptămâna trecută o Ordonanţă de Urgenţă prin care se înfiinţează Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) din afara Uniunii Europene, din care vor face parte mai mulţi reprezentanţi ai guvernului, dar şi reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi ai Serviciului de Informaţii Externe (SIE), ca invitaţi permanenţi.

OUG-ul adoptat preia în legislaţia românească un Regulament al Uniunii Europene din 2019. Regulamentele sunt acte normative emise de Uniunea Europeană care au caracter obligatoriu pentru toate statele membre.

În ultimii 30 de ani, în toate fostele ţări comuniste, modelul de creştere economică a fost bazat pe investiţii străine. Investitorii străini, în cea mai mare parte membri ai actualei configuraţii a Uniunii Europene, au fost atraşi în România, Polonia, Ungaria sau Bulgaria de costul redus cu forţa de muncă, dar şi de fiscalitatea prietenoasă. Dintre investitorii din afara Uniunii Europene, cei din SUA au cel mai mare sold al investiţiilor la final de 2020, cele mai recente date ale Băncii Naţionale a României: 6,2 miliarde de euro investiţi. Pe locul al doilea se află Marea Britanie, cu un stoc al investiţiilor străine de 3,7 mld. de euro la final de 2020. Investitorii ruşi, care, probabil, sunt primii vizaţi de această comisie, au un stoc al investiţiilor de 1,1 mld. de euro. 

În total, România a atras investiţii străine directe în valoare de circa 91 de miliarde de euro până la finalul anului 2020, cele mai recente date agregate ale BNR. Fluxul net de investiţii străine directe din 2021 a fost de 7,3 mld. de euro, cel mai bun an de după criza din 2009-2009, arată datele preliminare ale BNR.

De acum, toţi investitorii străini care vor să investească mai mult de 2 milioane de euro în anumite domenii în România trebuie să treacă pe la comisia nou-înfiinţată.

Motivarea din actul normativ pentru înfiinţarea comisiei este legată de „scopul protejării intereselor esenţiale de securitate şi ordine publică.“ Investiţiile care vor fi analizate de acest organism sunt cele care depăşesc valoarea de 2 mil. de euro, însă, prin excepţie, arată actul normativ, pot fi supuse verificărilor şi unele investiţii care nu ating acest prag, dar „prin natura sau efectele sale potenţiale pot avea impact asupra securităţii sau ordinii publice.“ Printre domeniile vizate de OUG se numără energia, infrastructura, sistemele de aprovizionare cu resurse vitale, securitatea sistemelor informatice şi de comunicaţii etc.

Membrii CEISD vor fi reprezentanţi ai prim-ministrului, Consiliului Concurenţei, Secretariatului General al Guvernului şi ai ministerelor: Economiei, Turismului, Transporturilor, Digitalizării, Finanţelor, Apărării, Afacerilor interne, Externe, Sănătăţii.

În actul normativ există şi o prevedere aparte pentru investiţii în mass-media. Astfel, investitorul străin care vrea să realizeze o investiţie în acest domeniu trebuie să transparentizeze informaţiile cu privire la investiţia străină şi aceasta va fi supusă unei consultări publice.

„În cazul în care CEISD nu constată niciun motiv pentru iniţierea procedurilor de examinare a investiţiei străine, se consideră că efectuarea investiţiei străine nu pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României“, se arată în OUG.

Ramona Jurubiţă: country managing partner la KPMG România şi vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC): Aplicarea uniformă a unor reglementări de acest fel dau garanţia apartenenţei la spaţiul european cu tot ce implică aceasta.

Mircea Coşea, profesor de economie: Aceste bariere (OUG-ul în discuţie - n. red.), care poate sunt justificate în anumite situaţii, pot dezvolta o reţea birocratică largă şi eu mă tem de nişte abuzuri, de nişte interese.