Daca in plan politic si al mediului de afaceri urmarile sunt mai mult decat modeste, justitia pare sa dea in aceste zile un test de rezistenta la schimbare, dupa ce mai multi procurori si judecatori in frunte cu ministrul justitiei au cerut Consiliului Superior al Magistraturii rediscutarea criteriilor morale pentru accesul in functie al magistratilor.

In perioada urmatoare, care se suprapune cu maximul de vizibilitate al cazului Costiniu si al dosarului senatorului Catalin Voicu, adunarile magistratilor ar trebui sa vina cu propuneri in acest sens. Sunt vizate in special modalitatile de desemnare a candidatilor pentru functiile de conducere in justitie, pornind de la cei pentru CSM si Inalta Curte si pana la nivelul instantelor din teritoriu. Ofensiva mediatica de reformare a justitiei mai are si o alta incarcatura emotionala, fiindca in acest an urmeaza sa fie alesi alti membri ai CSM, dupa expirarea actualelor mandate. Prin urmare, petitionarii cauta sa minimalizeze si posibilitatea ca actualii membri sa se promoveze reciproc in posturi de conducere din sistem pentru a se pune la adapost de expirarea mandatelor.

In rest, dosarul Voicu se anunta un serial mediatic aflat inca la inceput: potrivit zvonurilor din piata, ar urma sa inceapa acum o noua etapa, cea a ramificatiilor politice, care l-ar putea viza chiar pe al doilea om in stat, Mircea Geoana, despre care s-a spus ca va fi chemat in calitate de martor in dosar pentru a fi audiat de catre procurorii anticoruptie. Prejudiciile de imagine ar fi evidente, pentru ca, desi o declaratie de martor nu este incriminatoare, o citare la DNA este pentru orice om politic un amanunt biografic pe care cu placere l-ar ocoli.

Pe scurt

PARLAMENT

Saptamana si motiunea.

A patra motiune impotriva membrilor actualului guvern de la inceputul actualei sesiuni legislative urma sa fie dezbatuta la inceputul acestei saptamani in Senat. Motiunea PSD cu titlul "Transporturile din Romania, trase pe dreapta de guvernarea cu aceeasi orientare" nu avea nici ea mari sanse sa fie adoptata, mai ales in urma recentelor dezertari in tabara puterii ale unor senatori PNL. Pana acum, opozitia a mai inaintat alte trei motiuni simple - primele doua la Camera Deputatilor, a treia la Senat - indreptate impotriva ministrului muncii, a celui al sanatatii si impotriva reformei propuse in educatie, toate respinse.

CNSAS

Tot pe Dinescu l-ar vrea.

Liderii liberali au anuntat ca ar dori sa-l sustina tot pe Mircea Dinescu pentru un loc in Colegiul Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS) daca mandatul acestuia va fi invalidat in urma unei solicitari a Agentiei Nationale de Integritate (ANI). Decizia privind invalidarea lui Dinescu va fi luata de plenul Parlamentului, dupa ce Comisia juridica a Senatului il va audia si va intocmi un raport. ANI a comunicat ca inspectorii de integritate au descoperit ca Mircea Dinescu se afla, din anul 2006, in stare de incompatibilitate, intrucat detine simultan atat calitatea de membru al Colegiului CNSAS, cat si functia de administrator al unor societati comerciale. Printre posibilii inlocuitori ai lui Dinescu se numara istoricii Marius Oprea, Stejarel Olaru si seniorul liberal Dan Zamfirescu.

AFGANISTAN

Liniste, sau dezertez!

Presedintele Afganistanului a produs neliniste in randul aliatilor occidentali prin declaratii vizand un posibil pact cu talibanii daca acuzatiile de coruptie la adresa guvernului sau nu contenesc. Hamid Karzai a mai declarat ca astfel o rascoala s-ar putea transforma intr-o rezistenta. In prezent, din perspectiva comunitatii internationale, lupta impotriva talibanilor alungati de la putere in 2001 de catre SUA si aliatii sai este o rascoala impotriva unui guvern cu legitimitate democratica. Daca Hamid Karzai s-ar alatura talibanilor, intreaga situatie ar deveni, potrivit declaratiilor presedintelui, o rezistenta impotriva trupelor straine de ocupatie. Declaratiile lui Karzai au fost facute dupa o serie de lupte grele din nordul tarii si inaintea unei ofensive majore din sudul Afganistanului, programata in Kandahar pentru luna iunie. Fostul adjunct al sefului de misiune ONU la Kabul, diplomatul american Peter Galbraith, a sugerat ca rabufnirile impotriva SUA ale presedintelui afgan ar fi cauzate de instabilitatea lui psihica din cauza consumului de droguri, posibilitate negata de presedintia afgana.