"Singurii care au naţionalizat total au fost ungurii, polonezii au o soluţie de mijloc. Părerea mea a fost că soluţia pentru fondurile private de pensii este de a le deschide către investiţii în economie, nu doar către titluri de stat, şi cred că este mai bine decât să le naţionalizăm. Deci, eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie", a spus Ponta la România TV.

El a preciat că legislaţia va fi schimbată în acest sens.

În luna noiembrie a anului trecut, agenţia MEDIAFAX a anunţat, prezentând scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, faptul că Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.

"Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de MEDIAFAX.

Aceeaşi formulare a fost păstrată şi în scrisoarea convenită cu FMI la finele lunii februarie a acestui an.

Deşi formularea este ambiguă, pe cale logică se poate deduce că Executivul are în vedere cel puţin scăderea cotei de contribuţie atribuite fondurilor de pensii private obligatorii.

De altfel, mai multe surse au declarat atunci pentru MEDIAFAX că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.

În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016.

De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.

În ultimul an (septembrie 2012 - septembrie 2013), activele fondurilor de pensii Pilonul II şi-au menţinut creşterea accelerată, cu un ritm uşor peste 45%.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns după primele nouă luni ale acestui an la un număr total de 5,95 milioane de participanţi, dintre care numărul celor care primesc lună de lună contribuţii virate de către CNPP s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.

Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%.

Primele contribuţii la Pilonul II au fost virate în mai 2008.

Pentru Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuţii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri însumau la septembrie 750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane.