♦ Datele privind execuţia bugetară arată că Trezoreria statului a plătit, pe primele patru luni din an dobânzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro) ♦ Dacă lucrurile vor continua aşa, atunci totalul de plată pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro).

România va depăşi în acest an un PIB de 300 de miliarde de euro (318 mld. euro este estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză), la o creştere economică estimată, pe medie, de 3%. Ar fi o creştere bună dacă privim în jur – de plidă Banca Centrală Europeană (BCE) estimează o încetinire a economiilor Europei, Germania este deja în recesiune tehnică (una mică, este drept).

Guvernul României spune că, faţă de alţii, Italia, Grecia, Franţa, are o datorie mică - 50% din PIB. Doar că ceea ce uimeşte este viteza cu care creşte această datorie. Practic, datoria publică s-a dublat în doar câţiva ani: de la 330 de miliarde de lei în 2018 la 660 de miliarde de lei în 2022. În primele două luni din 2023 (ultimele date privind datoria publică), datoria a mai făcut un salt de 46 de miliarde de lei, până la 706 miliarde de lei.

La fel s-a întâmplat şi cu dobânzile plătite la credite. Ele au crescut de la 12,9 miliarde de lei în 2019, anul de dinaintea pande­miei, la  29 de miliarde de lei în 2022 şi, dacă lucrurile continuă aşa, vor ajunge la 38 de miliarde de lei în 2023. Din 2018 până în 2022, doar dobânda la creditele statului a fost de 74,4 mld. lei (15 mld. euro). Or, presupunând că deficitul bugetar va fi anul acesta de 4,4% din PIB, cum speră guvernul, înseamnă că, la un PIB estimat la 300 mld. euro, doar necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 13 mld. euro, nemaivorbind de banii pentru rostogolirea datoriei, bani caree vor fi împrumutaţi la dobânzi de 6-7%.

„Efectul real al creşterii dobânzilor care cresc încă nu se vede în execuţia bugetară. Pentru că noi plătim acum dobânzi pentru împrumurile ieftine din trecut. Dar împrumuturile trebuie înlocuite, iar rata de dobândă de azi este mult mai mare. Aşa că nu există nicio şansă, pe termen scurt, ca dobânzile plătite de stat pentru credite să scadă, în termeni nominali”, spune Adrian Corîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.

Banca Centrală Europeană se pregăteşte să majoreze din nou dobânzile, iar Codirlaşu crede că acestea vor ajunge la toamnă la 4,25% de la 3,75% în acest moment.

Aşa că, automat, toate celelalte dobânzi vor creşte, prin urmare Ministerul de Finanţe român se va împrumuta mai scump, în euro. Acum plăteşte dobânzi la creditele contractate, în trecut, şi cu un cupon de 2-3%. Pe viitor, nu va mai vedea astfel de situaţii excepţionale. La rândul ei, Fed-ul american a majorat şi, probabil, va continua să majoreze rata de dobândă, deşi inflaţia a coborât substanţial în SUA. Dolarul devine, astfel, atractiv, pentru că dobânda devine real pozitivă şi atunci fondurile se duc spre dolar. Şi, când iese pe pieţele externe, Ministerul de Finanţe român va avea probleme pentru că nu doar euro, ci şi dolarul este mai scump.

„Nu este nicio posibilitate pentru buget ca nivelul ratei de dobândă să scadă. BCE duce dobânzile în sus pentru a tempera inflaţia. Iar România are nevoie de împrumuturi, din cauza deficitelor mari, şi este obligată să iasă pe pieţele externe. Se va împrumuta, aşadar, mai scump, în viitor, iar asta se va vedea balanţa de plăţi”, spune economistul Laurian Lungu.

Profesorii sunt în stradă, medicii ameninţă şi ei cu greva, asemenea poliţiştii şi alţii. Este o situaţie complicată pentru că bani nu sunt.

Economia a crescut cu 4,7% anul trecut, dar a fost o creştere „inflaţionistă”, spune Codirlaşu. Veniturile statului au crescut. Dar veniturile statului au însemnat tot atâta gol în buzunarele oamenilor, fie că lucrează la stat sau în economia privată.

Veniturile bugetului României au fost anul trecut cu 80 de miliarde de lei mai mari decât în 2021, la o creştere economică de 4,7%. O bună parte din aceşti bani au venit din inflaţie – cel puţin 16 miliarde de lei, dacă vedem creşterea spectaculoasă din încasările din TVA şi accize.

„Plătim dobânzile la credite din inflaţie. Toţi le plătim”, spune Codirlaşu.

Guvernul mai are şi o altă problemă.

Finanţele raportează datoria la PIB, dar: România are una din cele mai mici rate de încasări bugetare, undeva la 31-32% din PIB (32% din PIB anul trecut), faţă de o medie de 42% în UE. Aici intră şi banii UE pentru că veniturile fiscale, singure, nu înseamnă decât 27% din PIB. Aşa stând lucrurile, banii sunt puţini. Dar guvernul se laudă că rata de îndatorare este doar la 50% din PIB – adică 150 de miliarde de euro -, sub media altor ţări. Doar că o ţară precum Franţa, de pildă, are venituri bugetare de 50-55% din PIB, deci îşi permite o datorie de 60% din PIB pentru că are de unde să plătească. În plus, are rating A şi deci se împrumută la dobânzi mici, faţă de România, care, fără să fie în categoria ”gunoi” plăteşte dobânzi de câteva ori mai mari.

Prin urmare, dacă, dacă raportăm datoria publică nu la PIB ci la venituri, putem vedea că cel puţin 8-10% din buget merg, anual, doar spre plata dobânzilor la credite. Iar aşteptările viitoare nu sunt optimiste. Cum arată economiştii, dobânzile cresc şi situaţia se com­plică.

„Dobânzile cresc, dar mai este un factor ce nu este luat în seamă. Anume că economia lumii scade. Anul trecut lucrurile au mers binişor. Construcţiile au susţinut economia, dar constatarea BCE este că o scădere abruptă nu este de neluat în seamă. Acum, la noi, cu grevele anunţate, situaţia poate fi, cumva, rezolvată la rectificarea bugetară. Dar o rectificare bugetară nu poate vindeca o economie în scădere – industria suferă, construcţiile sunt aşa şi aşa, consumul nu scade deocamdată, dar creşterea nu mai este cea din trecut”, spune Laurian Lungu.

Dacă vorbim de procentul pe care Finanţele îl plătesc pentru dobânzi, atunci trebuie să ne uităm în execuţia bugetară la venituri şi cheltuieli.

„Oportunitatea este că sunt resurse importante pe partea de reduceri de cheltuieli, astfel încât deficitul bugetar să se reducă şi datoria să nu crească puternic. Sunt resurse, nu din salarii, dar sunt. Doar că guvernanţii trăiesc într-o altă lume. Consiliul Fiscal a spus, încă din decembrie 2022 că bugetul, cum este el construit, va avea «o gaură» de 20 de miliarde de lei. Nimeni nu a luat înseamă acest avertisment. Am ajuns în iunie şi suntem unde suntem. Puteau fi luate măsuri de restrângere a cheltuielilor din martie. Nu s-a făcut nimic. Şi cu cât se întârzie, cu atât totul va fi mai neplăcut”, spune Laurian Lungu.