Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să repornească programul de achiziţie de obligaţiuni luna trecută, în ciuda oficialilor din propria lui instituţie – ceea ce semnalează o diviziune în cadrul instituţiei asupra acestei deizii, potrivit FT.

Comitetul de politică monetară, unde stau tehnocraţii de la BCE şi bănci centrale din cele 19 ţări ale zonei euro, au sfătuit împotriva relansării programului într-o scrisoare trimisă preşedintelui Mario Draghi şi altor membre al consiliului de guvernare înainte de a lua decizia, potrivit declaraţiilor a trei membri din comitet, citat de publicaţia americană.

Conţinutul confidenţial al scrisorii a ajuns în spaţiul public într-un moment dificil în care franţuzoaica Christine Lagarde trebuie să preia şefia BCE la data de 1 noiembrie.

Este una dintre puţinele ocazii în care sfatul comitetului de politică monetară nu a fost urmat de Draghi în cei opt ani de când a ajuns preşedinte, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, opinia comitetului nu este una cu rol consultativ şi a fost ignorat de patru ori în patru ani de către consiliu – care este liber să decidă indiferent de opinia comitetului.

Comitetul în sine a fost împărţit în această decizie a relansării programului de achiziţie de acţiuni, cunoscut drept relaxare cantitativă, după o pauză de nouă luni în cadrul programului care a implicat până acum fonduri de peste 2.600 miliarde euro.

La final însă, majoritatea comitetului a votat împotrivă din cauza faptului că a merge înainte înseamnă dobânzi mai scăzute pe termen lung iar acestea sunt deja la minime record, potrivit membrilor consiliului.

Opinia lor reiterează criticile lansate de mai mulţi membri ai consiliului de guvernare care au vorbit public împotriva de deciziei BCE de a relua relaxarea cantitativă de la întâlnirea BCE de luna trecută – printre care se numără şefii băncilor centrale din Franţa şi Olanda.

BCE s-a confruntat cu o opoziţie cruntă după ce a anunţat planurile de a reporni programul prin achiziţia de obligaţiuni de 20 miliarde euro pe lună începând din noiembrie.

Decizia a făcut parte dintr-un pachet de măsuri monetare care include reducerea dobânzilor de referinţă în continuare în teritoriu negativ.

În timp ce decizia de a reduce dobânzile la un nivel minim record de minus 0,5% a atras atenţie internaţională şi a fost criticată de bancherii comerciali – cum ar fi şeful Deutsche Bank – aceasta a fost susţinută de consiliul de guvernare.

Bancherii centrali din Germania, Franţa, Olanda, Slovenia şi Estonia  - care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia şi PIB-ul zonei euro – au spus că se opun deciziei de relaxare cantitativă.