O postare pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne arată o latura a sistemului medical românesc despre care se vorbeşte prea puţin: medicii care nu au abandonat lupta împotriva COVID-19 şi care fac sacrificii imense pentru a-i trata pe bolnavi.

Din postarea Ministerului Afacerilor Interne reiese că Alina, medic rezident din Iaşi, a plecat chiar după o gardă, renunţând la timpul petrecut cu familia, pentru a-I ajuta pe medicii din Suceava.

Iată povestea ei, aşa cum a fost redată pe pagina MAI:

„În seara zilei de 23 martie, Alina, medic rezident în Iaşi, era acasă, împreună cu soţul şi fetiţa ei de 3 ani şi jumătate.

Tocmai ieşise din gardă, dar încă mai avea energie să se joace cu copilul. La un moment dat a primit un mesaj pe telefon: <<În judeţul Suceava sunt probleme mari! E nevoie urgent de personal medical, medici, asistente!..>>

Alina, născută în Suceava, şi-a privit copilul apoi i-a spus soţului:

- E nevoie urgentă de medici în judeţul meu, în Suceava. Plec acolo, nu pot să-mi las sucevenii la greu!

- Ai grijă de tine, noi te aşteptăm acasă!

În jumătate de oră, Alina era deja pe drum. Ştia că în seara aceea nu putea să intre în serviciu pentru că nu trecuseră 12 ore de la ultima tură, dar a doua zi la prima oră era la spitalul din Rădăuţi. Timp de trei zile a primit şi asistat persoane cu simptome de infecţie cu Covid-19. La un moment dat ea însăşi a prezentat simptome specifice. Din fericire, testul nu a confirmat prezenţa virusului.

În aceste zile, îi ajută pe colegii de la UPU Suceava. Ieri dimineaţă, însă, a trebuit să meargă să preia un caz de la Iaşi. Şi-a sunat soţul, ca de obicei, să vadă dacă totul e bine acasă. Însă a avut parte de o surpriză! Soţul şi fetiţa veniseră aproape de spital să o vadă pentru câteva momente. Emoţia a fost copleşitoare…

- Îmi pare rău că nu pot să vă strâng în braţe, dar vă rog să aveţi grijă de voi, vă iubesc mult!

- Mami, am venit să-ţi spunem LA MULŢI ANI! Te aşteptăm să vii repede acasă!

Cât a durat drumul de întoarcere spre Suceava, pe chipul Alinei au curs lacrimi. Lacrimi pe care numai o mamă care nu-şi poate strânge copilul în braţe în fiecare zi le poate înţelege. Uitase şi că acum două zile a fost ziua ei, dar a primit cel mai frumos cadou.

Alina, povestea ta ne-a impresionat enorm şi-ţi recunoaştem că lacrimile tale sunt şi ale noastre!

Ştim că lângă tine mai sunt şi alţi medici şi asistente care au plecat la Suceava pentru a ajuta, lăsând acasă o parte din sufletul lor.

În faţa voastră, a tuturor, ne înclinăm cu respect şi VĂ MULŢUMIM DIN TOATĂ INIMA PENTRU TOT CEEA CE FACEŢI!”