Aceste predicţii de dinainte de premiile Nobel, anunţate marţi, au fost realizate de divizia Intellectual Property & Science (IP&S) de la Thomson Reuters, grupul care deţine şi agenţia de presă Reuters. Începând din 2002, analiza Thomson Reuters a prezis cu acurateţe 37 de savanţi care au devenit apoi laureaţi ai premiilor Nobel, deşi acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna în anul în care a fost publicată cercetarea respectivă.

IP&S, care vinde baze de date, îşi construieşte previziunile pe numărul care defineşte frecvenţa cu care opera unui savant este citată de alţi cercetători în articole şi recenzii publicate.

Astfel de referinţe reflectă influenţa unui studiu, dar pot fi utilizate şi pentru a măsura notorietatea unui savant. Şi, întrucât propunerile la premiul Nobel sunt făcute de foşti câştigători şi de oameni de ştiinţă de vârf, reputaţia contează.

Printre câştigătorii prevestiţi la premiul Nobel pentru chimie se află Emmanuelle Charpentier, de la Helmholtz Center for Infection Research din Germania, şi Jennifer Doudna, de la Universitatea California, Berkley, din Statele Unite. Ele au fost alese pentru dezvoltarea metodei CRISP-Cas9 în domeniul editării genomului.

Tehnologia a luat prin surprindere domeniul biologiei, generând lupte acerbe pentru obţinerea unor patente între diverse start-up-uri şi universităţi, dar şi dezbateri aprinse despre natura etică a potenţialului său de modificare a embrionilor umani.

Din acea listă lipseşte însă Feng Zhang, cercetător la MIT-Harvard Broad Institute, care deţine un patent extins asupra acestei tehnologii în Statele Unite, dar care face în prezent obiectul unui proces în justiţie. Christopher King, analist la IP&S, spune că este conştient de pretenţiile pe care Zhang le are asupra acestei tehnologii, dar referinţele din presa ştiinţifică nu se ridică la nivelul necesar pentru o propunere la Nobel.

Printre ceilalţi concurenţi la premiul Nobel pentru chimie, care va fi atribuit pe 7 octombrie, la Stockholm, se află John Goodenough, de la Universitatea Texas din Austin, şi Stanley Wittingham, de la Universitatea Binhamton din New York, pentru cercetările lor ce au vizat dezvoltarea bateriilor pe bază de ioni de litiu.

În cursă se mai află Carolyn Bertozz, de la Universitatea Stanford, pentru contribuţiile sale din domeniul "chimiei bioortogonale", care se referă la reacţiile chimice din celule vii şi organisme.

Pentru premiul Nobel pentru medicină, ce va fi anunţat pe 5 octombrie, Thomson Reuters i-a ales pe Kazutoshi Mori, de la Universitatea Kyoto, şi Peter Walter, de la Universitatea California din San Francisco. Cei doi savanţi au arătat că un anumit mecanism - răspunsul la proteinele depliate (UPR) - acţionează ca "un sistem de control al calităţii" în interiorul celulelor, hotărând dacă o celulă deteriorată va trăi sau va trebui să moară.

Alţi concurenţi sunt Jeffrey Gordon, de la Universitatea Washington din St. Louis, care a evidenţiat relaţia ce există între dietă, metabolism şi microbiii care trăiesc în intestinul uman.

IP&S a ales şi un trio de cercetători - Alexander Rudensky, de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, Shimon Sakaguchi, de la Universitatea Osaka, şi Ethan Shevach, de la National Institutes of Health - pentru descoperiri ce au legătură cu celulele imunitare, celulele T şi factorul care le reglementează, Foxp3.

Pentru premiile Nobel pentru fizică şi economie, ce vor fi anunţate pe 6 octombrie, respectiv 12 octombrie, Thomson Reuters prevede că vor câştiga savanţii care au contribuit la realizarea laserelor cu raze X şi pentru studii care au explicat impactul avut de deciziile politice asupra pieţei muncii şi a cererii de consum.

Internauţii pasionaţi de ştiinţă pot să completeze propriile predicţii în secţiunea "People's Choice" de pe site-ul StateOfInnovation.com, administrat de Thomson Reuters.