Judeţul Arad a pariat încă de acum aproape zece ani pe Schengen, când a demarat alături de autorităţile maghiare modernizarea drumurilor judeţene care duceau spre frontieră. Însă, din cauza menţinerii României în afara Schengen, acestea au rămas nefolosite. Dar, deja de aproape două săptămâni, autorităţile locale au demarat operaţiuni de curăţare a drumurilor care stăteau nefolosite, pentru a le deschide traficului rutier.

Din cauza şomajului scăzut în Arad, de doar 1-2%, co­munitatea are dificultăţi în a atrage inves­ti­ţii. Companiile aduc angajaţi şi de la 100 km depărtare, însă din cauza blocării României în afara Schengen, până acum, cu greu se putea recruta de peste graniţă.

Călin Bibarţ, primarul municipiului Arad, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank, declara în 2023 faptul că mulţi din Ungaria deja lucrează sau şi-ar dori să lucreze în România, doar că trebuie să ocolească pentru a intra pe la vamă. „Avem puncte de trecere blo­cate, de pe vremea Imperiului, care doar aşteaptă aderarea la Schengen pentru a fi deschise. Acestea au fost refăcute de am­bele părţi dar stau nefolosite“, a spus primarul.

Aradul a mizat pe legătura cu Ungaria încă din 2015, când a finalizat şi inaugurat drumul Nădlac – Csanadpalota. Acesta a fost realizat în cadrul unui proiect transfrontalier româno-ungar şi a costat peste 5,6 milioane de euro. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 5.638.346,56 euro, dintre care 1.224.356 euro au revenit părţii române, iar peste 4.413.990,56 euro, părţii maghiare.

Acest drum datează din 1750. Pe atunci, Nădlacul era reşedinţă de raion din care făceau parte şi Csanadpalota din Ungaria, şi celelalte sate din împrejurimi. La momentul acela, se folosea acest drum pentru a veni la biserica din Nădlac, de către cei din Ungaria. Şi cei din Nădlac îl foloseau ca să meargă la biserica din Ungaria.

Intrarea României în Spaţiul Schengen constituie un pas semnificativ către integrarea europeană, având efecte pozitive asupra dezvoltării economice şi sociale a regiunilor de graniţă. Un exemplu remarcabil este judeţul Arad, unde preşedintele Consiliului Judeţean, Iustin Cionca, a subliniat pregătirile intensive pentru acest moment istoric.

Iustin Cionca spune că în judeţul Arad se află cinci dintre cele 20 de puncte de trecere rutieră peste frontiera româno-maghiară: "Nădlac-Csanadpalota, Pecica-Battonya, Variaşu Mic-Dombegyhaza, Grăniceri-Elek şi Iermata Neagră-Denesmajor." Toate aceste drumuri au fost recent modernizate, sporind conectivitatea transfrontalieră şi economia locală.

Aceste îmbunătăţiri au fost posibile datorită fondurilor europene accesate prin proiectul Interreg România-Ungaria, care au permis modernizarea a "peste 50 km în zona de graniţă". Aceste investiţii nu doar că reduc timpul de deplasare, dar facilitează şi mobilitatea forţei de muncă către "cele 11 zone industriale din judeţ", extinzând astfel oportunităţile economice în întreaga regiune.

Pe lângă infrastructura rutieră, Aradul a făcut progrese semnificative şi în transportul feroviar şi aerian. Deschiderea Vămii Nădlac 2 în 2015, pe autostradă, a transformat-o în "principala poartă rutieră a României". De asemenea, calea ferată Curtici-Arad modernizată în 2016 este acum capabilă să primească trenuri de mare viteză din vestul Europei, reflectând angajamentul Aradului faţă de dezvoltarea şi integrarea europeană.

În ceea ce priveşte transportul aerian, Terminalul T2 al Aeroportului Arad, construit de Consiliul Judeţean în 2016, primeşte "zboruri din zona Schengen", dar nu şi de la Bucureşti.

Aderarea la Schengen aduce multe beneficii economice şi sociale judeţului Arad. Reducerea timpului de aşteptare la frontiere şi economiile de combustibil contribuie la un confort sporit al călătoriei. Iustin Cionca subliniază că aceasta nu este doar o chestiune de confort, ci şi "de considerente de natură economică pentru investitorii din Arad," creând un mediu favorabil pentru afaceri şi investiţii.