Preţurile petrolului au ajuns la cele mai înalte niveluri din ultimii şapte ani, în condiţiile în care un acord OPEC+ de majorare a producţiei – într-un moment în care cererea continuă să îşi revină – a eşuat din cauza unei fisuri între Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, transmite Fortune.

Ţiţeiul West Texas Intermediate a ajuns ieri la 76,49 dolari pe baril, cel mai mare prag din noiembrie 2014 încoace. Între timp, petrolul Brent a depăşit 77 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din octombrie 2018. Ulterior, preţurile au înregistrat mici scăderi.

Rezultatele vin după abandonarea unei întâlniri a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), generată în mare parte de o ruptură între Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite cu privire la cota de producţie a EAU. Evenimentul era aproape de marcarea unui nou target pentru creşterea producţiei – pandemia a provocat reduceri de producţie la OPEC+ pe măsură ce a scăzut cererea – şi, în cazul în care nu poate fi aranjată o nouă întâlnire, nivelurile de producţie vor rămâne nemişcate.

În teorie, gradul de aprovizionare va rămâne constrâns, chiar dacă cererea mondială de petrol continuă să crească în timpul recuperării economice. În iunie, Agenţia Internaţională de Energie a estimat că ritmul global al cererii de petrol va creşte zilnic cu 5,4 milioane de barili în 2021 şi va ajunge la rezultatele pre-pandemie înainte de sfârşitul lui 2022.

Preţul petrolului depăşeşte pragul de 75 de dolari pe baril în contextul în care OPEC încearcă să obţină un acord cu privire la politica de producţie a grupului. Cum este influenţată recuperarea economiei globale în lipsa unui acord

De asemenea, ultimele evenimente sugerează că preţurile petrolului pot creşte în continuare, exacerbând temerile cu privire la inflaţie pe măsură ce costurile sunt pasate către businessuri şi consumatori. Petrolul nu este singurul produs în această situaţie: preţurile îngrăşămintelor, metalelor şi produselor de agricultură de bază au raportat creşteri semnificative, ameninţând din faşă revenirea economiei.

În timpul pandemiei, când cererea de petrol s-a prăbuşit, grupul OPEC+ a decis să reducă producţia cu 10 milioane de barili pe zi.