De zece ani in Romania se vand societati comerciale. Mai mari, mai mici, mai profitabile sau mai putin profitabile. Dar privatizarea in energie, si mai ales a celor doua distributii de gaze de saptamana trecuta schimba registrul. De data aceasta, statul roman a vandut doua afaceri strategice gigant, cu milioane de consumatori captivi.

Sa depasim granitele Romaniei si sa privim lucrurile dintr-o perspectiva mai ampla, in timp si in spatiu. Faptele, sintetizate de Energy Information Agency, sunt urmatoarele. Gazul natural este sursa de energie care inregistreaza cea mai mare crestere din punct de vedere al consumului. Consumul de gaze din Estul Europei si din spatiul fostei Uniuni Sovietice va inregistra cea mai mare crestere pe plan mondial, pana in 2025, ajungand aproape egal cu cel al continentului nord-american. Gazul va trece, pana in 2025, pe locul al doilea, in locul carbunelui, in topul generatorilor de energie.

Dinamica de dezvoltare a pietei gazelor naturale pe care o anunta agentia americana este confirmata in mare masura de prognozele autoritatilor romane, care estimeaza o crestere a consumului de gaze naturale cu peste 40 de procente pana in 2015. 

Din toate aceste estimari rezulta imaginea unei piete care se va dezvolta puternic. De aici si interesul marilor companii din domeniu pentru cele doua distributii din Romania, mult superior celui pe care l-au suscitat privatizarea companiei petroliere Petrom sau vanzarea distributiilor de electricitate. Pentru Distrigaz Sud au depus oferte finale patru nume mari - Gaz de France, Enel din Italia, E.ON Ruhrgas din Germania si Gazprom din Federatia Rusa. Pentru Distrigaz Nord numai Gaz de France, Enel si E.ON Ruhrgas. Nume importante, chiar daca s-au repetat. "Competitia a fost dificila", a recunoscut Jean-Francois Cirelli, presedintele Gaz de France, care a castigat cursa pentru Distrigaz Sud.  Dar imaginea idilica de pana acum trebuie temperata. 

"Industria romaneasca de gaze se confrunta cu provocari semnificative. Este nevoie de investitii importante, iar dependenta de importuri va creste", a declarat Buckhard Bergmann, presedintele consiliului director al E.ON  Ruhrgas, grup care va hotari de anul acesta destinul Distrigaz Nord.

Majorarea consumului din Romania, de la 16 miliarde de metri cubi in 2003 la aproape 23 de miliarde de metri cubi in 2015, se va baza din ce in ce mai putin pe productia interna. Autoritatile estimeaza ca productia de gaze a Romaniei va inregistra o scadere considerabila, de la aproape 12 miliarde de metri cubi anul trecut la 5,5 miliarde de metri cubi in 2015. Importurile ar urma sa creasca de la 4 miliarde de metri cubi anul trecut la peste 17 miliarde de metri cubi in 2015, cand vor reprezenta in jur de 75% din consum.  In aceste conditii asigurarea unor altenative la importurile rusesti de gaze, singurele posibile in acest moment, este de extrema importanta.

Venirea celor doua mari companii internationale ar putea impulsiona, in aceste conditii, un mai vechi proiect al autoritatilor romane de interconectare a retelei de gaze cu cea ungara, prin conducta Szeged - Arad.  O alta varianta, mai noua, este finalizarea proiectului Nabucco, conducta de gaze naturale care va lega regiunea Marii Caspice de Europa Centrala, traversand Romania, proiect de care si Franta este interesata. 

Odata aduse gazele, ele trebuie transportate si vandute, si aici apare urmatoarea problema: starea destul de precara a infrastructurii romanesti si investitiile necesare pentru reabilitarea si extinderea acesteia. Estimarile guvernamentale avansau un necesar de investitii pentru retelele de distributie de 910 milioane de dolari in perioada 2003 - 2005 si de 1,2 miliarde de dolari pentru 2006 - 2010. La conferintele de presa care au marcat semnarea contractelor de privatizare, atat cei de la Gaz de France cat si cei de la Ruhrgas au fost destul de zgarciti cu informatiile legate de investitii. 

"Vom discuta cu statul dezvoltarea ulterioara a retelei, vom elabora un plan de afaceri si, in functie de nevoile societatii, vom investi", a spus seful Gaz de France, Jean-François Cirelli. 

Ultimele doua provocari pentru noua lume a gazelor din Romania sunt pretul si relatia furnizorilor cu clientii. In materie de preturi lucrurile sunt clare, pentru ca exista reglementari si majorarea preturilor a fost discutata in cadrul negocierilor de privatizare dintre cei doi investitori cu autoritatile romane. "Tarifele nu vor inregistra cresteri substantiale", spune Dan Ioan Popescu, ministrul economiei si comertului. Tarifele gazelor naturale vor creste dupa privatizare cu circa 2%, ca urmare a majorarii preturilor de distributie cu 10%, nivel convenit de autoritatea din domeniu cu investitorii. Tarifele gazelor naturale vor creste treptat pana in 2007, cand vor ajunge la circa 180 dolari/1.000 metri cubi, in special pentru alinierea preturilor din Romania la cele europene. 

Mai optimist, chiar, se dovedeste Dorin Mucea, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie: "Pe piata din Estul Europei preturile au crescut imediat dupa cumpararea distributiilor, dar au scazut ulterior".

Relatia cu clientii romani ar putea fi o experienta noua pentru Gaz de France si Ruhrgas. Romania a inregistrat volume record ale blocajului financiar, o caracteristica a pietei locale la care Ungaria sau Polonia nu au ajuns niciodata, desi s-au confruntat cu acest fenomen.  Sectorul de gaze a fost unul din polii blocajului financiar, cu datorii si creante incrucisate intre Romgaz, Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Petrom sau Termoelectrica in valoare de mii de miliarde de lei. Chiar inainte de privatizare cele doua distributii au suferit o operatie de cosmetizare, prin stergerea datoriilor, penalitatilor si a majorarilor de intarziere.

Operatia a avut un precedent in cazul Petrom. In cazul Distrigaz Sud, creante de 2.915 miliarde de lei, adica peste 90% din totalul creantelor au fost platite de stat companiei, urmand a fi recuperate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Dar nu este foarte sigur ca situatia nu se va repeta: companiile romanesti vor renunta probabil greu la meteahna de a pune utilitatile pe ultimul loc al prioritatilor de piata.

"Cei doi investitori, ca oricare nou-venit, ar trebui sa restructureze procedurile in companie si in paralel sa aprofundeze cunoasterea pietei in Romania", spune Peter Braun, vicepresedinte la producatorul de aluminiu ALRO Slatina. Tot pe caracteristicile pietei din Romania insista si Mariana Andrii, directoarea companiei producatoare de anvelope Danubiana din cadrul Tofan Grup. "Investitorii vor trebui sa se adapteze la realitatile pietei romanesti, pentru ca economia nu este functionala intru totul. Un sistem de contracte mai flexibile sau acceptarea unor situatii temporare, in cazul unor intarzieri la plata ar fi oportune", spune Mariana Andrii. 

La final, poate ca Distrigazurile nu mai par afaceri cu atat de mare potential de succes, ci mai degraba societati comerciale tipic romanesti. Gresit. Daca francezii si germanii vor reusi sa rezolve dilema dependetei de importurile din Rusia, sa gaseasca banii pentru a investi masiv in modernizare si sa educe consumatorii pentru a plati la timp, pe tevile celor doua Distrigazuri va curge profit mult timp de acum incolo.