Potrivit articolului 30 al proiectului de act normativ, instituţiile publice ale administraţiei centrale şi locale pot cere Agenţiei identificarea imobilelor care pot fi folosite drept unităţi medicale sau de învăţământ, sedii ale instituţiilor publice ale administraţiei centrale sau locale sau spaţii de depozitare a bunurilor sechestrate sau confiscate.

În cadrul proiectului de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate se menţionează că toate sumele de bani sechestrate şi virate în conturile deschise pe numele Agenţiei sunt purtătoare de dobânzi.

"Suspectul, inculpatul sau persoana responsabilă civilmente are un drept de creanţă, egal cu contravaloarea sumei de bani ridicate sau a sumei obţinute din valorificarea bunurilor. În termen de cel mult trei zile lucrătoare de la comunicarea ridicării măsurii asigurătorii de către procuror, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa de judecată, Agenţia dispune virarea sumei în contul notificat de suspect, inculpat sau persoana responsabilă civilmente", conform sursei citate.

Un alt aspect precizat în proiectul de act normativ se referă la faptul că în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei instanţei prin care s-a dispus confiscarea unei sume de bani, Agenţia dispune virarea sumei la bugetul de stat. În cazul sumelor rezultate din valorificarea bunurilor puse sub sechestru, se vor deduce cheltuielile efectuate de Agenţie în acest scop.

Noua agenţie va transmite datele şi informaţiile pe care le deţine, fie din oficiu, fie la cererea unui oficiu de recuperare a creanţelor sau a unei autorităţi cu atribuţii similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori a unei autorităţi judiciare române, conform articolului 21 alineatul 1 al proiectului.

Pe de altă parte, articolul 25 stabileşte că Agenţia poate refuza transmiterea datelor şi informaţiilor solicitate dacă există motive pentru a presupune că furnizarea ar aduce atingere securităţii naţionale, ar periclita buna desfăşurare a unei investigaţii poliţieneşti sau a procesului penal, ar pune în pericol viaţa ori integritatea fizică a unei persoane, ar implica un efort disproporţionat sau ar fi fără relevanţă în raport cu scopurile pentru care au fost solicitate datele şi informaţiile sau dacă pedeapsa prevăzută de legea penală română pentru infracţiunea la care se face referire în cerere este închisoarea de până la un an.

Proiectul de lege se află în Parlament, unde a fost transmis spre dezbatere în regim de urgenţă. De asemenea, acesta a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei, pănă în 15 aprilie.

Noua structură va avea 30 de angajaţi şi va fi condusă de către un director general propus de Ministerul Justiţiei, care în ultimii opt ani a fost magistrat, şi de un director general adjunct propus de Ministerul Finanţelor.

În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor.

Statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

La sfârşitul anului trecut, consilierul procurorului-şef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupţie au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

El a arătat că, imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

La finele lunii februarie, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

"Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infacţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri", a spus atunci procurorul şef al DNA.

Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat însă că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost "o mică păcăleală", el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

"Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm", a spus Ponta.

În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis că premierul creează o "confuzie gravă" prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.

"În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că "e aşa, o mică păcăleală" faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor", transmitea DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie mai preciza că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

Şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, afirma că problema recuperării prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie înfiinţată o agenţie specializată de recuperare.

La rândul său, ANAF argumenta, într-un document prezentat premierului Ponta, că lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi "firme fantomă", absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută.