Moscova este hotărâtă să menţină fostul spaţiu sovietic sub sfera sa de influenţă, iar regimul Putin face acest lucru, oficial, prin instituţii ca Uniunea Eurasiatică, însă principalul său instrument este corupţia. Dacă instrumentul corupţiei eşuează şi un stat fost sovietic încearcă să iasă din zona mitei creată de Putin, Kremlinul recurge la măsuri mai agresive şi coercitive.

Aşa s-a întâmplat în Georgia, care după Revoluţia trandafirilor din 2003 a depus eforturi pentru a combate corupţia şi implicit pentru a reduce influenţa Moscovei. Prin urmare, Georgia a rămas fără 20% din teritoriu, după ce Rusia a declanşat un conflict armat în 2008 şi a recunoscut independenţa republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

Vara aceasta, Rusia a mutat frontiera Georgiei cu Osetia de Sud, preluând efectiv controlul asupra unei porţiuni a conductei de petrol Baku-Supsa. Liderii separatişti oseţi au semnat un pact cu Moscova prin care şi-au unit armatele şi serviciile de securitate, iar săptămâna aceasta au anunţat că vor să organizeze un referendum privind unirea cu Rusia.

Folosirea forţei după ce instrumentul corupţiei a eşuat a fost aplicată şi în cazul Ucrainei. Viktor Ianukovici era exact genul de lider pe care Moscova îl voia la Kiev, unul complet implicat în reţeaua de scheme corupte a Kremlinului.

Când Ianukovici a fost supus presiunii societăţii civile şi oligarhilor pentru a semna un acord de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, Putin a făcut ce i s-a părut natural: l-a ameninţat, apoi l-a mituit cu 15 miliarde de dolari. După ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unei revoluţii, Putin a recurs la forţă.

Rusia încă mai speră să controleze Ucraina, în pofida dorinţei societăţii de a se apropia de Occident. Kremlinul încearcă să reintegreze regiunile separatiste din Donbas în restul ţării, dar cu oamenii Moscovei la control, pentru ca acestea să devină un fel de Cal Troian prorus, comentează RFE/RL. Eşecul liderilor prooccidentali ucraineni de a combate corupţia oferă de asemenea Moscovei un avantaj.

În Republica Moldova, Kremlinul pare să conteze de asemenea pe corupţie. Fostul premier Vlad Filat, care a condus ţara până la semnarea unui Acord de Asociere cu UE, a fost arestat luna aceasta în legătură cu o fraudă bancară de un miliard de dolari.

Guvernul prooccidental al ţării este extrem de nepopular şi este supus presiunilor să demisioneze, în timp ce partidele proruse, care au promis să anuleze acordul cu UE şi să adere la Uniunea Eurasiatică, conduc în sondaje.

Ucraina, Georgia şi Republica Moldova sunt blocate în mijlocul ordinii bipolare a lui Vladimir Putin în Eurasia, iar acesta este un loc foarte periculos. Pentru aceste ţări, combaterea corupţiei nu este doar o problemă de bună guvernare, ci de securitate naţională, conchide RFE/RL.