Ministerul Finanţelor Publice a pus în consultare publică în data de 12 mai un proiect de hotărâre prin care vine cu reguli specifice pentru funcţionarea exchange-urilor crypto, adică a furnizorilor de servicii de schimb de criptomonede şi a furnizorilor de portofele digitale.

Proiectul defineşte modul în care trebuie licenţiate platformele de exchange pentru a putea opera în piaţa locală, însă antreprenorii români din crypto atrag atenţia că modul în care este structurat proiectul are neclarităţi, dar şi mecanisme care ar putea avantaja companiile internaţionale în detrimentul companiilor româneşti.

Mai exact, în drumul spre obţinerea licenţei, proiectul introduce ideea unui aviz tehnic eliberat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu plata unei taxe. Însă un alt articol din proiect specifică faptul că acest aviz este un document solicitat „strict persoanelor juridice de drept român”, adică doar companiilor înfiinţate în România.

De cealaltă parte, în cazul companiilor care şi-au obţinut avizul într-un alt stat membru, procesul de licenţiere este mult mai simplu, pentru că se ia în calcul acel aviz.

„Considerăm că este necesară verificarea unui aviz tehnic în baza legislaţiei specifice europene, similar cu cerinţele companiilor instituite în România. Relaxarea procesului de autorizare în alte state membre, prin comparaţie cu procedura de avizare tehnică din România, poate genera pe de-o parte accesul în piaţa a unor platforme care nu respectă cerinţele tehnice similare cu platformele din România, iar pe de altă parte, migrarea companiilor din România spre autorizarea în extern şi înregistrarea ulterioară în România pentru acces la piaţa”, au transmis Ciprian Dobrescu, CEO Tradesilvania, şi Vlad Mercori, CEO Stakeborg, către Ministerul Finanţelor Publice.

Aceştia au explicat că cerinţele tehnice impuse companiilor din România pot genera costuri ridicate, ceea ce ar face ca înregistrarea în România să fie mult mai complexă faţă de autorizarea într-un alt stat membru şi înregistrarea ulterioară în România.

Ca efect, antreprenorii români care vor dori să intre în acest domeniu ar putea alege să îşi înfiinţeze direct platforma într-o altă ţară. Totodată, antreprenorii care au construit deja businessuri aici ar putea găsi mai multe avantaje într-o altă ţară, după cum explică jucătorii din piaţa locală.

Tradesilvania.com este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de investiţii în active digitale din piaţa locală, în timp ce StakeBorg este o companie care dezvoltă un hub educaţional prin care promovează adopţia crypto şi blockchain în România.

Pe lângă problema avizului tehnic şi a concurenţei, cele două companii cer clarificări suplimentare pe exprimări specifice din proiect, precum modul în care este definită „tranzacţia” sau obligaţia ca firma să deţină cel puţin un cont bancar în monede financiare prin care entitatea „îşi desfăşoară operaţiunile”, deschis în România.

România are astăzi două acte normative care ar trebui adoptate până la finalul anului, după cum a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, vineri, la o conferinţă de presă. Unul dintre ele este proiectul propus de Ministerul Finanţelor, iar un altul reprezintă un proiect de lege dezvoltat astăzi de ADR alături de o companie din Big 4.

Chiar în aceste zile, regulamentul european a intrat în linie dreaptă la nivel european. Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta regulament privind pieţele criptoactivelor (MiCA), stabilind pentru prima dată un cadru juridic la nivelul UE pentru acest sector.

Business Magazin a scris în luna aprilie despre modul în care gigantul Binance, de departe cel mai mare exchange din lume, spune că oferă consultanţă Guvernului României pentru elaborarea cadrului de reglementare, în timp ce compania dă dovadă de lipsă de transparenţă şi nu declară nici măcar cum se numeşte entitatea pe care operează în România sau câţi angajaţi are în piaţa locală.