Cu faţa obosită, Mohsen, un nume fals, prezintă în detaliu abuzurile şi umilinţele suferite de la revenirea din Turcia. "De fiecare dată când eram transferaţi dintr-un centru într-altul, aveam dreptul la o «petrecere de bunvenit» - gărzile ne băteau cu brutalitate cu bastoane", relatează el.

Mohsen susţine că a fost "spânzurat" de încheieturile mâinilor de tavan, abia atingând podeaua cu picioarele. Uneori gărzile îi strecurau sub haine gândaci, după care-l stropeau cu insecticid.

Tortura era, de asemenea, psihologică. "O insultau pe soţia mea. Îmi spuneau că vor merge acasă să o violeze", afirmă sirianul.

De la începutul războiului, în martie 2011, aproximativ 200.000 de persoane au fost încarcerate în Siria, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Dintre ele, 12.000 au murit în detenţie.

Majoritatea deţinuţilor trec mai întâi prin centrele serviciilor de informaţii, unde sunt privaţi de apă, alimente sau medicamente. În momentul arestării, Mohsen cântărea 100 de kilograme, iar la eliberare avea 50 de kilograme.

"Pentru noi, voi nu însemnaţi nimic", i-a spus unul dintre torţionari lui Mohammad Samaan - un pseudonim - arestat şi închis de două ori. "Torturăm oamenii pentru că suntem sadici. Ne place", i-a spus el.

"M-a electrocutat şi mi-a spus să scriu tot ce ştiu. A făcut totul să mă forţeze să cedez", declară acest activist pacifist, în vârstă de 33 de ani, originar din Damasc.

"Am supravieţuit unui coţmar. Nimic (...) nu m-ar fi pregătit pentru oroarea detenţiei", povesteşte el, amintindu-şi că a citit, cu puţin timp înainte de izbucnirea revoluţiei, "1984" de George Orwell, care descrie viaţa într-un regim totalitar. "Atunci când am fost încarcerat, am descoperit că o asemenea lume exista şi că ea era Siria", spune el.

"Astăzi amintirile mă bântuie zilnic, atunci când mănânc, când dorm", povesteşte el calm, fumând, la Beirut, unde s-a refugiat.

- Simulacru de proces

Asemenea majorităţii deţinuţilor, Samaan şi Masri au fost transferaţi, după ce au trecut prin sediile serviciilor de informaţii, în închisorile din Ardra şi Seydneya, după un simulacru de proces.

Mohsen al-Masri, la rândul său militant pacifist, a fost judecat de un tribunal militar, iar Samaan, spune, de asemenea, că procesul său a fost o "farsă". "Toţi judecătorii din Siria nu fac altceva decât să urmeze ordinele forţelor de securitate", explică el.

Opinia sa este împărtăşită şi de un cunoscut avocat sirian specializat în drepturile omului. "Regimul nu respectă propriile legi când este vorba despre deţinuţi", a declarat el sub acoperirea anonimatului.

"În Siria există patru servicii de informaţii şi fiecare este pregătit să facă orice pentru a arăta că este mai violent decât celelalte", adaugă avocatul. "Doar la Damasc există între 30 sau 40 de centre de interogare ale serviciilor de securitate şi un număr necunoscut de locuri secrete de detenţie". Numai deţinuţii din închisorile oficiale au dreptul la vizite.

În plus, numeroşi deţinuţi au fost închişi ca "ostatici" şi folosiţi ca instrument de presiune asupra persoanei căutate, pentru ca aceasta să se predea.

Preşedintele Bashar al-Assad a amnistiat în iunie mii de persoane, însă doar câţiva prizonieri de conştiinţă au fost eliberaţi.

În opinia activistei pentru drepturile omului Sema Nassar, regimul refuză eliberarea activiştilor pacifişti care au jucat un rol esenţial în declanşarea revoltelor, în martie 2011, de teama influenţei pe care ar putea să o aibă odată eliberaţi din închisoare.

Conflictul sirian, care a început cu manifestaţii reprimate brutal de regimul al-Assad, a devenit între timp un război complex, în care luptă rebelii, grupări islamiste şi armata. Conflictul s-a soldat cu 200.000 de morţi.

Cei mai mulţi dintre cei care au participat la revolta paşnică au murit în închisoare ori s-au refugiaţi în străinătate, declară mai mulţi activişti.