"Alegerile vor permite constituirea unui Guvern legitim", a declarat "premierul" "Republicii Populare Doneţk", Aleksandr Zaharcenko, a cărui victorie este aproape sigură. La Lugansk, o altă regiune separatistă, sediu al "Republicii Populare Lugansk", "preşedintele" Igor Plotniţki ar urma să fie reconfirmat în funcţie.

Cele două regiuni rebele din Donbas, bazin minier din estul Ucrainei, şi-au proclamat independenţa unilateral în aprilie, ceea ce a provocat un conflict sângeros cu forţele ucrainene care acuză Rusia că trimite armament şi militari pentru a ajuta separatiştii.

"Aceste alegeri sunt indispensabile pentru a oferi mai multă legimitate regimurilor politice" din Doneţk şi Lugansk, apreciază analistul Konstantin Kalacev, din cadrul Grupului de expertiză politică.

Pentru cele două republici separatiste, "este un nou punct de plecare (...), o cale către recunoaşterea lor, chiar dacă nu se ştie prea bine cine le va recunoaşte", adaugă el.

Campania electorală este redusă la minim la Doneţk - câteva afişe ale candidatului Zaharcenko pe străzi - şi pare total absentă în celelalte oraşe. Toţi candidaţii apără aceeaşi linie: independenţa faţă de Ucraina şi apropierea de Rusia.

Numărul votanţilor este nesigur: din cele cinci milioane de alegători înscrişi pe listele electorale ucrainene înaintea conflictului, mulţi au părăsit regiunea din cauza luptelor.

Autorităţile separatiste din Doneţk au anunţat posibilitatea de a vota prin Internet, dreptul de vot începând de la 16 ani şi posibilitatea de a participa la scrutin pentru voluntarii străini - numeroşi ruşi şi câţiva europeni - veniţi să lupte alături de rebeli. Niciun observator al vreunei organizaţii internaţionale nu este aşteptat. Doar câţiva deputaţi ruşi au anunţat că vor veni să observe desfăşurarea alegerilor.

"Voi merge să votez dacă nu vor fi bombardamente în cartierul meu. Altfel, voi rămâne acasă", a declarat pentru AFP Oksana Vasilievna, în vârstă de 62 de ani, care locuieşte în nordul oraşului Doneţk, afectat în mod periodic de tirurile de artilerie ale forţelor ucrainene.

Cele şase luni de lupte între rebeli şi forţele ucrainene s-au soldat cu peste 3.700 de morţi şi au provocat distrugeri importante. Confruntările continuă sporadic în mai multe zone dar intensitatea lor s-a redus net după armistiţiul semnat la 5 septembrie la Minsk, sub auspiciile OSCE, în cadrul unui acord destinat deschiderii unui proces de pace.

În timp ce procesul pare să fi ajuns în prezent într-un punct mort, organizarea alegerilor în teritoriile separatiste a devenit un punct de fricţiune major între Kiev şi occidentali, pe de o parte, şi Moscova şi rebeli, pe de altă parte.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a denunţat "pseudoalegerile pe care teroriştii şi bandiţii vor să le organizeze în teritoriile ocupate". Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a apreciat că scrutinul va "afecta grav acordurile de la Minsk", iar secretarul de Stat american John Kerry s-a declarat "îngrijorat" şi a adăugat că Washingtonul nu va recunoaşte rezultatele.

Ca răspuns la declaraţiile occidentalilor, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat că Moscova va recunoaşte rezultatele alegerilor. "Sperăm că aceste alegeri vor avea loc aşa cum s-a prevăzut şi noi vom recunoaşte, bineînţeles, rezultatele", a declarat el.

"Aceste declaraţii ruse urmăresc să se joace cu nervii Kievului, deoarece Rusia nu a obţinut de la Ucraina ce voia: nici loialitate politică, nici capitularea publică a lui Poroşenko", apreciază Kalacev.

Conflictul din Ucraina, precedat de anexarea Crimeei de către Moscova, a provocat cea mai gravă criză dintre Rusia şi Occident de la sfârşitul Războiului Rece.

Pe front, nu departe de Telmanove, la câţiva kilometri de liniile ucrainene, comandantul rebel "Starşina" (sergent) se vrea optimist: "Alegerile ne vor permite să demonstrăm că încet-încet ne construim propriul stat. Lent şi dificil, dar aceasta este de acum calea noastră, în afara Ucrainei".

"Nu avem electricitate, nu avem apă. Nu avem cum să vedem la televizor şi nicio modalitate de a urmări ştirile. Ce vreţi să vă spun despre aceste alegeri şi despre candidaţi, nu ştiu nimic", declară Nikolai, în vârstă de 68 de ani, mult mai puţin optimist. Sprijinindu-se într-un baston, el îşi hrăneşte câinele pe strada Vzletnaia, în faţa aeroportului din Doneţk, o zonă devastată de cele patru luni de conflict.