Încurajat de poziţia emisarului american Victoria Nuland, care a spus la Bucureşti că România ar trebui să fie mândră de susţinerea oferită Chişinăului, preşedintele a cerut OSCE din Moldova să intervină pentru asigurarea accesului elevilor moldoveni la educaţie în limba română şi i-a informat pe diplomaţii străini la Bucureşti că România nu va rămâne impasibilă la "provocările" din Transnistria sau din zona găgăuză.

"Deci vorbim toţi de suveranitate şi independenţă, ştim că butoanele din Transnistria şi din Găgăuzia nu sunt la Chişinău şi nu vrem să prevenim o întoarcere din drum sau nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova", le-a spus şeful statului român diplimaţilor străini.

Ulterior, referitor la întâlnirea pe care a avut-o în această săptămână cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Traian Băsescu a explicat că a simţit nevoia să atragă atenţia asupra "câtorva evoluţii" din Republica Moldova, în aşa fel încât să-i convingă pe oficialii europeni că trebuie accelerate procesele de apropiere a Moldovei de UE şi a UE de Moldova. În afară de rezistenţa autorităţilor transnistrene, inclusiv faţă de accesul copiilor români la educaţie în limba română, cel mai nou "focar de instabilitate" a devenit Găgăuzia, potrivit lui Băsescu, având în vedere iniţiativa de convocare a unei adunări a aleşilor locali pentru o declaraţie legată de independenţa Găgăuziei.

Băsescu intenţionează să-i determine pe liderii UE să găsească resurse financiare pentru accelerarea procesului de interconectare energetică a Republicii Moldova la România, cu variantele Isaccea-Vulcăneşti, Iaşi - Străşeni şi Suceava - Bălţi. "Prioritatea mi se pare linia Isaccea-Vulcăneşti, unde ar trebui investite circa 65 de milioane de euro în staţia de transformare la Isaccea şi, probabil, circa 10 milioane de euro, pe teritoriul Republicii Moldova", a spus preşedintele.

Potrivit unui sondaj de opinie IRES derulat în decembrie, două treimi (65%) dintre români consideră că este posibilă unirea Republicii Moldova cu România. 80% dintre respondenţi au auzit de decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova cu privire la statuarea limbii române drept limbă oficială, iar 91% dintre ei apreciază că această decizie este bună sau foarte bună. Mai mult de jumătate de participanţii la studiu s-au declarat informaţi cu privire la Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de la Vilnius, iar 83% dintre ei au o părere bună sau foarte bună despre semnarea acestui acord.