In Romania - a constatat Enescu - aceasta tendinta este accentuata de doua fenomene specifice pietei locale. Pe de o parte, ca urmare a cresterii economiei si a investitiilor directe, a crescut cererea de competente de marketing, cerere care in acest moment nu este acoperita. "Pe de alta parte, investitiile si angajamentul in formarea oamenilor este destul de redus in alte industrii, firmele de cercetare a pietei fiind printre cele mai active in aceasta directie", spune Daniel Enescu. Ar mai putea fi adaugat un al treilea factor: companiile - atat cele straine, cat si cele romanesti - din ce in ce mai mult - incep sa inteleaga cat de important e sa verifice impactul campaniilor pe care le demareaza, performanta propriului brand, sa-si evalueze strategia de comunicare, sa-si testeze produsele si ambalajele, sa faca studii de pret sau mystery shopping (mystery shopping e un instrument de evaluare a performantei si a prestatiei angajatilor in retelele de retail). "Clientii nu mai iau decizii la intamplare, nu se mai bazeaza pe intuitie", spune Florea. Iar pentru a se descurca cu atatea masuratori, un specialist in cercetare in propriul departament devine necesar.

Astfel, fenomenul migrarii din tabara cercetarii in cea a marketingului nu a avut doar efectul negativ al pierderii de oameni valorosi de catre companiile de cercetare, ci si unul pozitiv: cresterea profesionalismului departamentelor de marketing din companii. Astfel, daca pana anul trecut tendinta companiilor-client era sa selecteze agentiile de cercetare si produsele acestora dupa criteriul pretului, "din acest an a crescut mult profesionalismul, companiile isi cunosc mai bine nevoia interna de cercetare, stiu ce sa ceara si cu ce sa interpreteze datele", spune Bogdan Florea, fost trezorier, care, la sfarsitul lui 2001, intra pe piata cercetarilor ad-hoc (facute la cererea unui client - n.r.) cu un start-up de 20.000 de euro, pentru ca in acest an sa estimeze o cifra de afaceri de un milion de euro. Daca la intrarea lor pe piata companiile de cercetare aveau portofolii formate 100% din clienti straini, de un an-doi incoace companiile romanesti au inceput sa prinda gustul cercetarilor de piata, ajungand la 10-20% ca pondere in randul cumparatorilor de studii.

"Exista o tendinta usoara de crestere a ponderii firmelor romanesti, crestere care vine in special din segmentul firmelor private medii, infiintate dupa 1990", spune Daniel Enescu de la Daedalus. De asemenea, reprezentatii companiilor de cercetare spun ca tipurile de cercetare solicitate si industriile din care au venit solicitari s-au diversificat mult - "un indicator al dezvoltarii economice a tarii", conform lui Andi Dumitrescu, managing director al celei mai mari companii de cercetare de piata - GfK - cu o cifra de afaceri estimata de companie pentru 2006 la 3 mil. euro.

"In perioada 1992-1996 efectuam studii de cercetare de piata exclusiv in domeniul FMCG (produse de larg consum), aceasta fiind industria in care se investea semnificativ in acea perioada", spune Andi Dumitrescu. "Economia a inceput sa se dezvolte, asa ca, in 1997, am fost in masura sa oferim servicii pe piata de telecom ca urmare a investitiilor pe care piata romaneasca le-a cunoscut in aceasta industrie. In anii care au urmat, am inceput sa oferim din ce in ce mai multe studii pe piata produselor financiare, a produselor farmaceutice, pe piata de retail si pe piata auto." Cele mai solicitate tipuri de studii de piata in ultima perioada sunt cele care ajuta la lansarea de noi produse sau servicii, cele de evaluare si pozitionare a unei marci, studiile de satisfactie a clientului si cele de mystery shopping, ajunse la o valoare totala de 500.000 de euro, potrivit unei estimari Brennan. Jumatate din valoarea cercetarilor de piata cumparate de companii sunt ad-hoc, adica facute la solicitarea clientilor, pentru folosul exclusiv al acestora.

In ce priveste instrumentele de cercetare mai noi precum web-ul, Romania ramane inca in urma tarilor cu o rata mare de penetrare a Internetului (la sfarsitul anului trecut, potrivit unui studiu al ANRC, in Romania, numarul total al conexiunilor depasise 1,8 milioane). Astfel, cercetarile pe web au crescut mult in SUA, in UE au ajuns aproape de 15%, "in timp ce in Romania reprezinta sub 1% din totalul pietei", spune Daniel Enescu de la Daedalus Consulting. Cazul tipic in care se apeleaza la webcam in Romania este cel in care o companie cu peste 1.000 de angajati vrea sa vada care este satisfactia angajatilor ("employee satisfaction") la locul de munca. Pentru asta insa ar trebui sa creasca intai preocuparea companiilor din Romania fata de nevoile angajatilor lor. O solutie in acest sens ar putea fi ca si departamententele de resurse umane din companii sa inceapa vanatoarea de cercetatori.