Reteta lui Banu

Postat la 21 februarie 2006 2 afişări

Se pot face averi din nimic in Romania? Parintele napolitanelor Joe si al magazinelor Artima, Florentin Banu, este, poate, cel mai clar exemplu ca da. A pornit, de doua ori, afaceri de la zero. Le-a crescut si le-a vandut. Si s-a ales cu milioane de euro.

Se pot face averi din nimic in Romania? Parintele napolitanelor Joe si al magazinelor Artima, Florentin Banu, este, poate, cel mai clar exemplu ca da. A pornit, de doua ori, afaceri de la zero. Le-a crescut si le-a vandut. Si s-a ales cu milioane de euro.

O singura retea de magazine romanesti a trezit pana acum interesul strainilor. Si asta pentru ca Artima este, de fapt, singura retea de supermarketuri dezvoltata rapid de un roman. Pentru un business in domeniul retailului, romanii nu au manifestat prea mult interes si elan, pentru ca in afara de reteaua fondata de Banu, doar Univers’all mai are capital roman in comertul cu bunuri de larg consum. In schimb, Univers’all nu a avut o evolutie la fel de rapida. Din 2002, a deschis doar cinci supermarketuri. 

In era exploziilor de investitii in comert din Romania Florentin Banu este singurul care a tinut pasul cu piata. Imediat dupa revolutie a vrut sa se lanseze in afaceri. Ideea de a face napolitane i-a venit in Austria, cand era la cumparaturi intr-un supermarket. Atunci s-a gandit ca romanii ar putea cumpara un brand de napolitane. Ideea a dus la aparitia napolitanelor Joe. Afacere pe care a cumparat-o, cu patru ani in urma, compania internationala Nestlé. 

Unii s-ar fi declarat multumiti si ar fi dus un trai linistit. Nu este si cazul lui Banu, care a luat-o de la capat. Cu banii din vanzarea Joe, a pus bazele unei afaceri in retail. Scopul? Un "exit" dupa tiparul afacerii Joe.

Iar patru ani mai tarziu, afacerea s-a copt suficient. A fost atat de interesanta incat cel mai mare fond de investitii din Europa Centrala si de Est a dat pentru Artima, saptamana trecuta, 17 milioane de euro. Este vorba de Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

"Afacerea ajunsese in punctul in care avea nevoie de fonduri substantiale pentru a-si continua dezvoltarea", isi explica Banu iesirea din Artima.

Tranzactia este o premiera prin faptul ca este prima preluare completa (100%) a unei retele romanesti. Tentative au mai fost, cu precadere in zona retelelor de electrocasnice.  De fapt chiar si Artima a avut participatii ale altor fonduri de investitii, caci dificultati a intampinat si Banu. "In 2001-2002 am avut o perioada dificila, pe care am depasit-o cu ajutorul investitorilor externi", povesteste el. 

Intre 2002 si 2004, Artima a atras trei infuzii de capital de la institutii financiare din Germania si SUA: DEG, SEAF Trans-Balkan Romania Fund si SEAF CEE Growth Fund. In numai patru ani, reteaua a ajuns la 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp. Compania, care a avut in 2004 o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro, ajunsese in momentul in care nu se mai putea dezvolta. "Preluata de Enterprise Investors, Artima va creste in continuare", explica Banu.

Pentru urmatorii cinci ani, telul declarat al noului management este de a mari reteaua pana in jurul cifrei de 50 de supermarketuri. Pentru asta, investitiile necesare sunt estimate intre 17 si 34 de milioane de euro. "Costurile variaza de la magazin la magazin, intre 0,5 si un milion de euro. 

Dar nu vom investi in «caramizi»", spune Jacek Siwicki, Managing Partner al Enterprise Investors, facand referire la faptul ca strategia de dezvoltare nu vizeaza investitii masive in locatii propriu-zise.

La dezvoltarea retelei va contribui si noul management, care are experienta germanilor de la Billa, parte a grupului Rewe. Reteaua Billa, cu cele 13 supermarketuri, este un concurent direct al Artima. "Billa nu are, totusi, o acoperire teritoriala la fel de buna ca Artima", spune noul CEO al Artima, Clemens Petschnikar.

Evident, un fond de investitii intra intr-o afacere ca sa scoata profit. Cand, cum si cu cat va vinde Enterprise Investors?  Cateva indicii au fost date chiar de reprezentantii fondului si de noul management. In cinci ani vor sa dezvolte reteaua pana la circa 50 de supermarketuri. Intamplator sau nu, aceasta este si perioada medie de investitie a Enterprise Investors intr-o afacere.

Cum va proceda fondul? Cel mai plauzibil scenariu este castigarea interesului unui mare retailer international pentru piata autohtona, caci spatiu de crestere este suficient.  Pentru fiecare milion de romani exista cam 10 supermarketuri, fata de Cehia, unde sunt de peste 15 ori mai multe, conform studiilor citate de Enterprise Investors. Totusi, Jacek Siwicki, Managing Partner al Enterprise Investors nu a exclus nici varianta unei listari publice, desi a recunoscut ca "este greu de crezut ca va fi un lucru usor de realizat". Artima este cea de a doua tranzactie a Enterprise Investors in Romania, dupa cumpararea, in 1999-2001, a unui pachet de actiuni la Orange Romania, ca parte a unui consortiu de investitori financiari.

In acelasi timp, dupa retail si bunuri de larg consum (cu afacerea Joe), Florentin Banu a decis sa-si indrepte atentia catre alte zone de afaceri. "Voi investi doua milioane de euro in domeniul auto si inca 1,5 milioane de euro in domeniul imobiliar, mai exact in constructia de blocuri in Timisoara." Aceste sume reprezinta, de fapt, cam 80% din ce a castigat Banu dupa ce Artima a fost preluata de fondul polonez de investitii.

Cele doua afaceri i-au furnizat in mod cert suficienta experienta afaceristului roman, care stie cand si cum sa inceapa o afacere si cand sa iasa din aceasta. Altfel spus, acesta poate transforma zicala "a da cu banul" in mai sigura "a te da dupa Banu". 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Reteta lui Banu
/actualitate/reteta-lui-banu-979728
979728
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.