Retragerile de numerar la plata cumpărăturilor în magazine: start lent în Ungaria, început în forţă în Ucraina şi ceva obişnuit în Polonia
În Vest, în SUA şi Marea Britanie este ceva obişnuit ca un client al unui magazin să retragă cash de la casă când plăteşte pentru cumpărături cu cardul de credit. În Europa de Est se fac paşi timizi în sensul retragerii de cash de la supermarket când cumpărăturile se fac cu card de debit. În Ucraina, cu ajutorul celei mai mari bănci din ţară, PrivatBank, această practică a prins viteză în timpul războiului.
În Vest, în SUA şi Marea Britanie este ceva obişnuit ca un client al unui magazin să retragă cash de la casă când plăteşte pentru cumpărături cu cardul de credit. În Europa de Est se fac paşi timizi în sensul retragerii de cash de la supermarket când cumpărăturile se fac cu card de debit. În Ucraina, cu ajutorul celei mai mari bănci din ţară, PrivatBank, această practică a prins viteză în timpul războiului.
În Ungaria, trei mari lanţuri de supermarketuri, Tesco, Spar şi Lidl, iau în considerare posibilitatea de a introduce operaţiuni de cashback, cum sunt cunoscute retragerile de numerar de la casă când sunt plătite cumpărăturile. Penny are deja în funcţiune un astfel de serviciu, însă la un nivel restrâns, şi se pregăteşte de aplicarea lui mai extinsă, scrie Portfolio.hu.
Serviciile de cashback au revenit în actualitate după ce guvernul maghiar a schimbat în decembrie regulile privind retragerile de numerar fără plata de comisioane. Astfel, dacă până acum maghiarii puteau scoate de la bancomatul oricărei bănci gratuit în două tranşe lunare până la 150.000 de forinţi (aproximativ 380 euro), de acum încolo şi clienţii magazinelor pot retrage prin cashback, gratuit, până la 40.000 de forinţi (100 euro) pe lună în două tranşe.
Nimeni nu obligă comercianţii să asigure astfel de servicii, dar noile reguli le fac mai atractive deoarece pot convinge mai mulţi clienţi să intre în magazin. De asemenea, operaţiunile de cashback pot creşte loialitatea clienţilor existenţi şi, în teorie, pot reduce sumele de cash pe care casierii trebuie să le gestioneze la finalul turei.
Până în prezent, în Ungaria sistemul cashback a funcţionat doar la Penny, prin intermediul celei mai mari bănci locale, OTP. Lanţul de magazine asigură aceste servicii din 2017, iar implementarea proiectului a durat doi ani. La un total de 228 de magazine Penny în toată ţara, suma totală retrasă zilnic prin cashback nu depăşeşte 700.000 de forinţi (1.770 euro). Anul trecut, compania a înregistrat 5.500 de astfel de tranzacţii.
În Ucraina, la câteva săptămâni după invazia rusă, cea mai mare bancă locală, PrivatBank, a lansat un program de retrageri de cash de pe carduri bancare odată cu plata cumpărăturilor. Este o campanie căreia i s-au alăturat imediat lanţuri de supermarketuri precum Varus, Fora, Sym23, Silpo şi peste 200.000 de retaileri mai mici. Retragerile nu puteau depăşi în martie anul trecut 500 de grivne (12 euro) la o tranzacţie. Suma nu depinde de costul achiziţiilor.
În Ungaria, trei mari lanţuri de supermarketuri, Tesco, Spar şi Lidl, iau în considerare posibilitatea de a introduce operaţiuni de cashback, cum sunt cunoscute retragerile de numerar de la casă când sunt plătite cumpărăturile. Penny are deja în funcţiune un astfel de serviciu, însă la un nivel restrâns, şi se pregăteşte de aplicarea lui mai extinsă, scrie Portfolio.hu.
La lansarea serviciului, PrivatBank a asigurat că acesta a funcţionat bine în Polonia, Cehia şi Germania. În Polonia, banca centrală numeşte aceste tipuri de servicii retrageri la magazin. Anul trecut, limita de retragere era de 300 de zloţi (64 euro) pentru carduri Visa şi de 500 de zloţi (106 euro) pentru carduri Mastercard.
La sfârşitul anului 2021, tranzacţii de tipul cashback puteau fi efectuate la 342.000 de terminale, potrivit cashless.pl, care citează datele băncii centrale poloneze. În ultimul trimestru din 2021, au fost înregistrate circa 5,4 milioane de tranzacţii pentru un total de 750 de milioane de zloţi (160 milioane euro).
Retragerea medie a fost de 140 de zloţi
(30 euro). Tranzacţiile sunt în cea mai mare parte gratuite. Companiile de carduri au făcut presiuni pentru creşterea sumei ce poată fi retrasă astfel încât aceasta să se apropie de limita tranzacţiilor ce pot fi efectuate la bancomate. Cashless.pl a remarcat că de ceva timp există probleme cu serviciile de tip cashback deoarece casele magazinelor rămân uneori fără cash. Pe de altă parte, în Polonia plăţile electronice, mai ales cele pentru tranzacţii mici, sunt atât de populare încât operatorii de ATM-uri reduc numărul de dispozitive în folosinţă.
La mijlocul anului trecut funcţionau 20.888 de bancomate, cu aproape 10% mai puţine decât în 2018, potrivit Notes from Poland. La scădere au contribuit însă şi costurile mai mari asociate cu aceste servicii, explică Euronet, care deţine un sfert din bancomatele din ţară. La capătul celălalt al Europei, în Spania, parlamentul a aprobat abia în decembrie o propunere pentru promovarea serviciilor de tip cashback oferite de magazine.
Ar fi o soluţia parţială la lipsa de bănci şi bancomate din zonele rurale.
Spania a fost depopulată de bănci în criza financiară izbucnită în 2008. În Franţa, retragerile de cash la plata cumpărăturilor sunt posibile din 2018. În Marea Britanie, din 1990. Din 2021, acolo pot fi făcute retrageri de cash chiar dacă clientul nu a cumpărat nimic. Obiectivul este de a reduce dependenţa de bancomate, mai scump de întreţinut – costurile s-ar ridica la 1.000 de euro pe lună pentru o unitate dacă la aceasta sunt efectuate 56 de tranzacţii zilnic, potrivit thelocal.es.
Spania a fost depopulată de bănci în criza financiară izbucnită în 2008. În Franţa, retragerile de cash la plata cumpărăturilor sunt posibile din 2018. În Marea Britanie, din 1990. Din 2021, acolo pot fi făcute retrageri de cash chiar dacă clientul nu a cumpărat nimic.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro