România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieţei muncii în România, realizat de KPMG şi Confederaţia Patronală Concordia.

♦ Numărul de persoane aflate în întreţinerea altor persoane, a statului, sau care se întreţin din alte venituri, precum şi cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România.

România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieţei muncii în România, realizat de KPMG şi Confederaţia Patronală Concordia.

Astfel, în anul 2021, dintr-o po­pulaţie totală  de 19,06 mil. persoane, 8,21 erau persoane active, dintre care 7,75 milioane erau persoane ocupate şi 459,195 şomeri. Din totalul de aproximativ 10,85 milioane de per­soane inactive, cea mai mare pondere era reprezentată de pensionari (46,8%), urmată de elevi (32,2%). Numărul de persoane aflate în întreţinerea altor persoane, a statului, sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi etc.), precum şi cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România, arată studiul citat.

„Eu cred că o mare parte din aceşti 2 milioane  nu sunt de fapt inactivi, ci de fapt nu sunt aici. Este ciudat să ai doar 500.000 de şo­meri şi 2 milioane de oameni inactivi. Autorită­ţile trebuie să lămurească acest lucru, însă  din ce putem noi să ne dăm sea­ma aceşti oameni sunt fie mun­citori sezo­nieri, fie ei au actele în con­­tinuare în România, dar în rea­litate nu sunt de găsit la adresele de aici”, a spus Radu Burnete, director exe­cutiv al Confe­deraţiei Patronale Con­­­cordia, în ca­drul conferinţei de lan­­sare a studiului. Disponibilul de forţă de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajun­­gând în 2022 la 8.185.000 de per­soa­ne active, după cum arată datele din Recen­sământul Locuinţelor şi Po­pulaţiei, cu o scădere mai accen­tuată în 2021, de aproximativ 700.000 de persoane.

Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul KPMG România, spune că există o scădere a populaţiei apte de muncă, ceea ce este un semnal de alarmă pentru angajatori.

Astfel, deşi există un număr de mai mult de 2 milioane de persoane care nu se regăsesc în piaţa muncii, angajatorii spun că se confruntă cu un deficit al forţei de muncă.

„În 2019 estimam un deficit al forţei de muncă de 500.000 de persoane, care urma să crească la 800.000 de oameni în următorii cinci ani. Acum au apărut alte evenimente, nu ştim dacă acest deficit de 800.000 de persoane este valabil, dar simţim cu toţii în piaţă că este un deficit de forţă de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan în cadrul conferinţei.

Radu Burnete spune că piaţa locală a muncii se confruntă atât cu o problemă calitativă, cât şi cu un cantitativă, ceea ce a putea să afecteze evoluţia economică a României în anii ce urmează.

„Avem muncă, productivitate, tehnologie, cele trei ingrediente pe care le punem noi în creşterea economia. Dacă ne uităm în economia viitorilor 10 – 15 ani, există capital suficient, fie că este vorba de fonduri europene sau alte tipuri de finanţări, există apetit pentru investiţii străine. Economia românească, în ciuda unor mituri pe care le vedem perpetuate, a crescut în ultimii 20 de ani şi ea va continua să crească. Simţim că avem o frână masivă în piaţa muncii: avem o problemă cantitativă – un deficit mare de lucrători, îl aveam şi înainte de pandemie, dar acum se accentuează, şi avem şi un deficit calitativ”, a spus el.

O problemă pe care o acuză angajatorii în această perioadă este că sistemul de educaţie din România nu pregăteşte viitorii candidaţi cu competenţele pe care le cer companiile de la ei.

„Din ce vedem noi, calitatea forţei de muncă din România scade în ceea ce priveşte competenţele, fie că unii emigrează, fie că şcoala nu mai reuşeşte să producă competenţele de care au nevoie angajatorii. Dacă nu rezolvăm aceste probleme ale pieţei muncii din România, şi cea cantitativă şi cea calitativă, riscăm să frânăm din punctul de vedere al creşterii economice. Deşi vom capital şi tehnologie, ne va lipsi forţa de muncă”, a detaliat Radu Burnete.

România rămâne în continuare o ţară cu o cerere ridicată de forţă de muncă, aproape toate sectoarele de activitate înregistrând creşteri ale numărului de locuri de muncă vacante. Se observă tendinţe de concentrare a creşterii cererii de forţă de muncă calificată şi de specialişti în diverse domenii de activitate în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest, ce însumează mai mult de o treime din locurile de muncă vacante, mai spune studiul KPMG şi Concordia.

În perioada 2012-2022, industria prelucrătoare, comerţul şi sectorul IT au creat împreună 72% din total locuri de muncă nou înfiinţate. Totodată, industriile prelucrătoare şi extractivă, sectorul energetic şi cel de transport acoperă 89% din totalul posturilor desfiinţate.

Studiul a fost realizat de KPMG România pentru Concordia în cadrul proiectului “Consolidarea Dialogului Social în România”, implementat de Confederaţia Patronală Concordia în parteneriat cu NHO Confederaţia Patronală din Norvegia.