„Designul se găseşte peste tot în jurul nostru, chiar şi în cele mai simple lucruri”, spune Álvaro Matías, directorul Madrid Design Festival, făcând astfel intrarea spectatorilor din Centrul Cultural Fernán Gómez într-o expoziţie cu diferite tipuri de ambalaje, aranjate pe rafturi exact ca într-un supermarket. În definitiv, tot o formă de design sunt şi recipientele de care ne agăţăm în fiecare zi. Sunt peste 200 de locuri din Madrid cooptate în festivalul care se organizează pe parcursul întregii luni februarie, de la muzee, la ateliere, meşteşugari, magazine sau producători de textile cu forme şi culori variate. Lor li se adaugă alte 74 de baruri, cafenele, studiouri şi restaurante care organizează diferite activităţi legate de profilul festivalului sau pur şi simplu recomandă clienţilor să treacă măcar printr-unul din locurile emblematice pentru acest eveniment care a pus stăpânire pe capitala spaniolă, la cea de-a doua ediţie a sa.

„Madrid Design Festival a devenit parte din atmosfera oraşului. Până anul trecut, în Madrid nu exista un festival dedicat designului în general, sub toate formele sale, fiind doar câteva evenimente extrem de nişate. Noi includem însă toate aspectele acestei arte, deoarece am considerat că în Madrid s-au dezvoltat mai multe generaţii de designeri”, explică Álvaro Matías. Scopul demersului organizatorilor este să-i încurajeze pe artiştii locali, născuţi, crescuţi şi şcoliţi în Madrid, după ce mulţi dintre ei au plecat în străinătate. Aşa se face că, de exemplu, printre expozanţi se numără şi artişti spanioli get beget care acum au pentru prima dată o expoziţie în ţara lor natală.

Dar cine stă în spatele unui eveniment de asemenea calibru, încât aduce, la doar a doua ediţie, turişti de peste graniţe? „Festivalul este organizat de La Fábrica, o organizaţie nonguvernamentală cu profil cultural, fondată în urmă cu 25 de ani. Acum trei ani, ne-am gândit să lansăm un proiect specializat pe design, pentru că am considerat că acesta face parte din noi, proprietarii La Fábrica, fiind o artă la care ţinem foarte mult. Am început să vorbim cu artişti din diferite zone, cu potenţiali sponsori, să vedem cum privesc ei această iniţiativă”, povesteşte Álvaro Matías, directorul evenimentului.

Madrid Design Festival nu este singurul eveniment de care se face „responsabilă” La Fábrica, aceeaşi organizaţie punându-şi semnătura şi pe Photo España, un eveniment de referinţă în lumea fotografică spaniolă, care se desfăşoară de-a lungul verii, dar şi pe diferite evenimente dedicate lecturii, teatrului şi industriilor culturale în general. De la ideea unui festival de design la punerea ei în practică nu a fost nevoie decât de un an, în care toate planurile au devenit, uşor-uşor, realitate. Anul trecut a fost prima ediţie a evenimentului, care a strâns 173.000 de vizitatori, din care circa 10% au venit de peste graniţe. „Anul acesta aşteptăm mai mulţi vizitatori, deoarece am adăugat noi locuri de desfăşurare a festivalului. Spre exemplu, într-o singură zi am avut 900 de participanţi”, spunea Álvaro Matías la mijlocul lunii februarie. Această perioadă a anului a fost aleasă pentru a nu se suprapune cu alte evenimente, Madridul fiind totuşi o metropolă care nu prea intră în amorţire. În plus, cele 15 grade în medie care dezmiardă oraşul în această perioadă sunt perfecte pentru plimbări lungi (şi dese) între punctele de interes ale festivalului.

„Am avut un juriu care a ales artiştii incluşi în această ediţie a festivalului. Nu avem doar expozanţi spanioli, ci şi străini. Dacă anul trecut Helsinki a fost oraş invitat, anul acesta am ales Bucureştiul, de unde avem expoziţia Cartierului Creativ. Au venit de asemenea artişti din Danemarca, Italia, Franţa, Portugalia. Vrem să fim un megafon, care să redea şi să ducă mai departe vocea acestui festival.” Bugetul pentru Madrid Design Festival a ajuns anul acesta la circa 600.000 de euro, cu 50% mai mult faţă de anul trecut. Din această sumă, 20% vin de la primăria locală a Madridului, alte 2-3 procente sunt acordate de alte instituţii de stat care oferă granturi pentru evenimente de acest tip, iar restul investiţiei a venit de la sponsori, de la companii spaniole din domeniul modei, până la giganţi mondiali din domeniul tehnologiei sau din industria auto. Semn că designul chiar se găseşte oriunde. Pentru unele spaţii expoziţionale se percepe o taxă de 95 de euro, care presupune accesul, timp de trei zile, în locurile cu plată. Sistemul de taxare a funcţionat până acum, deşi, spune Álvaro Matías, spaniolii nu prea sunt obişnuiţi să plătească pentru a vedea expoziţii.

Formule cu un numitor comun: designul

În Festivalul de Design de la Madrid, şi-au făcut loc anul acesta oameni şi companii din cele mai variate domenii. Gancedo, de pildă, este numele unuia dintre cei mai vechi producători de textile din Spania încă activi pe piaţă, fondat în anii ’40. Compania produce textile pentru casă, dar şi pentru restaurante, hoteluri sau chiar palate, fiind implicată în recondiţionarea unor clădiri monumente istorice. „Acum suntem doi fraţi care ne ocupăm de acest business, însă povestea a început de la bunicii noştri. Frâiele au fost ulterior preluate de tatăl nostru, iar afacerea s-a extins treptat. Noi reprezentăm astfel a treia generaţie a businessului Gancedo, iar nepotul meu se pregăteşte să ne calce pe urme. Avem furnizori din toată lumea şi lansăm noi colecţii în fiecare an”, spune Manuel Gancedo, directorul general al companiei.

Atelierul din Madrid este înţesat de materiale de toate culorile şi cu toate modelele, de la feţe de perne moi şi îmbietoare, la pături fine, draperii diafane şi modele infinite de tapet.

Nu departe de Gancedo se află Centrul Cultural Fernán Gómez, gazda expoziţiei dedicate biroului de design Darro, fondat în 1959, despre care se spune că a schimbat modul în care spaniolii percepeau designul de mobilă. Ideea expoziţiei este să reconstituie mobila produsă de arhitecţii de la Darro, adică peste o sută de piese recuperate, unele dintre ele găsite în stare intensă de degradare. „Există însă unele elemente care au ajutat aceste piese să reziste timpului, astfel că acum putem vedea cum designerii de la Darro au asociat tradiţia cu modernitatea acelor timpuri, fiind una dintre primele firme care a realizat mobilier în serie”, explică Pedro Feduchi, curatorul expoziţiei.

Într-un atelier de pe o străduţă tipic spaniolă, cu clădiri colorate şi uşi inedite, se ascunde Plutarco, un showroom de încălţăminte, unde, în contextul Madrid Design Festival, câţiva meşteri pantofari au ţinut o lecţie de tipul „Cum se face”. Astfel, le-au arătat doritorilor care sunt paşii pe care îi urmează până când schiţa de pe hârtie se transformă în pantof numai bun de pus în picioare. „Durează circa 15-16 ore să faci o pereche de încălţăminte”, spune Catuxa, reprezentanta brandului de încălţăminte de lux Aldanondoyfdez, de profesie arhitect. Una dintre piesele de rezistenţă ale Madrid Design Festival este însă casa mobilă concepută de Beatriz şi Carmina, două arhitecte ale biroului MYCC. Ele au conceput o casă în care materialul de bază este lemnul, foarte practică din punctul de vedere al utilizării spaţiului şi simplu de transportat, denumită „Home, Urban Home”. „Este, practic, un refugiu în mijlocul unei case mai mari. Aici vor locui, pentru scurte perioade de timp, artişti, care vor fi încurajaţi să creeze în timp ce îşi vor petrece câteva zile aici, vor dormi, vor mânca, se vor relaxa în această casă ca din poveşti”, spune Beatriz. Imobilul în miniatură – cu o suprafaţă totală de 18 metri pătraţi – este amplasat momentan în curtea clădirii-monument Conde-Duque, urmând să fie mutat în interiorul aceluiaşi edificiu. Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele proiecte de design care şi-au deschis porţile în februarie la Madrid.

Creativii români,

la Madrid

Prezenţa românului Andrei Borţun, creierul creativ din spatele fundaţiei The Institute, la Madrid Design Festival este rezultatul unei poveşti mai întortocheate. Andrei Borţun, prin The Institute, este organizatorul Romanian Design Week – o expoziţie anuală amplă dedicată designerilor români, astfel că, în condiţiile în care Bucureştiul a fost oraş invitat la evenimentul de la Madrid, a fost o decizie firească propunerea ca Romanian Design Week să fie inclus în circuitul din Spania. Mai nou însă, de numele lui Andrei Borţun se leagă un alt proiect – Cartierul Creativ, care ar putea duce, în viitor, la coagularea unei zone centrale efervescente a Bucureştiului. Astfel, antreprenorul s-a gândit că promovarea acestuia la Madrid ar fi o idee mult mai utilă şi eficientă pentru încurajarea businessurilor locale să se dezvolte, mai ales că, în reţeaua cartierului, intră şi locuri destinate designului.

Astfel că, în loc de Romanian Design Week, a fost ales Cartierul Creativ pentru expoziţia de la Madrid. Concret, Cartierul Creativ cuprinde mai multe tipuri de locuri din jurul parcului Cişmigiu – galerii, spaţii expoziţionale, studiouri, ateliere şi agenţii, teatre, cinematografe şi muzee, universităţi de profil (Conservatorul şi Universitatea de Artă), magazine, restaurante şi baruri – care se recomandă între ele clienţilor şi colaborează pentru a da naştere unor proiecte comune.

Antreprenorii şi creativii din această reţea se întâlnesc cam o dată la două luni pentru a discuta despre cum pot dezvolta cartierul. Eficienţa programului se măsoară prin numărul de organizaţii noi care se alătură, multe dintre ele din proprie iniţiativă, dar şi prin creşterea afacerilor şi a proiectelor creative deja existente, numărul finanţatorilor şi valoarea sumelor investite. Până la sfârşitul anului trecut, 113 entităţi se înscriseseră în Cartierul Creativ, a cărui arie de desfăşurare este cuprinsă între bulevardul Regina Elisabeta (la sud), Calea Griviţei şi bulevardul Dacia (la nord), Calea Victoriei (la est) şi Strada Berzei (la vest). Ideea a prins în rândul organizatorilor Madrid Design Festival, astfel că Andrei Borţun a avut o expoziţie dedicată în cadrul evenimentului, amplasată în noul sediu din capitala Spaniei al Institutului Cultural Român – filiala spaniolă. ICR are în total circa 20 de astfel de reprezentanţe în străinătate. „Vrem să reţinem şi să atragem talentele în România, să creştem consumul cultural şi să sprijinim brandul de ţară. De asemenea, intenţionăm să facem din Cartierul Creativ o alternativă la timpul petrecut în malluri sau în faţa televizorului ori a computerului”, a spus Andrei Borţun la evenimentul de inaugurare a expoziţiei „Made in Bucharest – Creative Quarter”.

„Atunci când ni s-a propus ca Bucureştiul să fie oraş invitat la această ediţie (a Madrid Design Festival – n. red.), ne-am gândit imediat la ce poate fi mai reprezentativ pentru Bucureşti din perspectiva industriilor creative. Aşa că am ajuns să discutăm cu The Institute despre proiectul Cartierul Creativ, o platformă creată special pentru a coagula energiile creative şi potenţialul antreprenorial şi de dezvoltare urbană dintr-un spaţiu delimitat geografic în jurul parcului Cişmigiu, în inima Bucureştiului”, spune Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, instituţia care a finanţat cheltuielile logistice ale expoziţiei de la Madrid. Pe lângă proiectele derulate în Spania, reprezentanţa de la Madrid a ICR organizează evenimente culturale şi în Mexic şi Argentina.

Arta şi tehnologia, la pachet

Andrei Borţun nu a fost singurul expozant român din februarie de la Madrid. Marilena Oprescu Singer, o tânără artistă al cărei pseudonim este Saint Machine, a ajuns şi ea, susţinută de Institutul Cultural Român, cu două expoziţii, de această dată în cadrul festivalului MADATAC, un eveniment aflat la cea de-a zecea ediţie, care îmbină arta cu tehnologia. „Am început încă din 2016 construcţia celor două instalaţii pe care le-am expus aici şi le-am îmbunătăţit de la un festival la altul la care am participat, în Austria, Franţa, Grecia, dar şi România”, spune Marilena Oprescu Singer. MADATAC a avut loc în perioada 13-24 februarie şi a reunit peste 100 de lucrări semnate de artişti din zona artelor multimedia. „Artista (româncă - n. red.) contribuie la festival cu două instalaţii: «Hybrid Sensorium», un proiect cu conţinut 3D interactiv, şi «I, Human (body installation)», o instalaţie interactivă prin care utilizatorii pot controla o sculptură din lumină laser printr-un efort colectiv”, descrie Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, cele două proiecte din cadrul MADATAC.