Şaorma nemţească, salamul unguresc, franzela franţuzească: inflaţia naşte obsesii naţionale legate de preţurile prea mari ale unor produse simbol
În Germania, scumpirea dramatică a doner kebabului iscă apeluri în creştere pentru introducerea unui program de subvenţii guvernamentale pentru a face acest produs lovit de inflaţie, unul dintre preferatele nemţilor, accesibil în condiţiile în care politicienii susţin că acesta este frecvent menţionat ca stârnind îngrijorare în discuţiile cu alegătorii, scrie The Guardian.
În Germania, scumpirea dramatică a doner kebabului iscă apeluri în creştere pentru introducerea unui program de subvenţii guvernamentale pentru a face acest produs lovit de inflaţie, unul dintre preferatele nemţilor, accesibil în condiţiile în care politicienii susţin că acesta este frecvent menţionat ca stârnind îngrijorare în discuţiile cu alegătorii, scrie The Guardian.
Cancelarul german Olaf Scholz a devenit atât de obişnuit să fie întrebat cu privire la preţurile kebabului în timpul apariţiilor publice, încât guvernul său chiar a postat pe social media pentru a explica faptul că scumpirile se datorează în parte creşterii salariilor şi costurilor legate de energie.
„E destul de surprinzător că oriunde merg, în special tinerii mă întreabă dacă nu ar trebui să existe un plafon de preţ pentru doner“, a declarat Scholz.
Partidul de extremă stânga Die Linke este ultimul care abordează acest subiect, cerând, într-o propunere pe care vrea să o înainteze parlamentului, introducerea unui plafon asupra preţului kebabului, similar cu cel introdus în unele părţi ale ţării pentru controlarea chiriilor mari. Acesta arată că kebabul costă deja 10 euro în unele oraşe, comparativ cu 4 euro cu doar doi ani în urmă.
Partidul recomandă plafonarea preţurilor la 4,90 euro şi 2,90 euro pentru tineri, în special cei din medii cu venituri mai mici care consumă acest fel de mâncare zilnic. Partidul sugerează chiar ca fiecare gospodărie să primească vouchere zilnice pentru kebab.
Vânzările de kebab se ridică la 7 miliarde de euro pe an în Germania. Luând în considerare un consum estimat de 1,3 miliarde de doneri pe an, un program de subvenţii ar costa 4 miliarde de euro anual.
Scholz a respins ideea plafonării preţurilor, drept reacţie unii tineri cerând întoarcerea Angelei Merkel, care a „avut donerul sub control“.
Ungurii compară ori de câte ori au ocazia preţurile de pe plan local cu cele din afară, căutând neîncetat răspunsuri la întrebarea de ce viaţa lor este mai scumpă decât cea din alte ţări, mai bogate.
Un ungur care trăieşte în Germania de 7 ani s-a declarat şocat de preţurile alimentelor din Ungaria. Preţul unui salam Pick l-a şocat îndeosebi. În timp ce în Germania acelaşi produs costă 2.254 de forinţi (5,81 euro), în Ungaria preţul acestuia este de 5.000 de forinţi. diferenţa e uriaşă, mai ales că produsul este fabricat în Ungaria, deci în mod normal ar trebui să coste mai puţin pe plan local.
În Franţa, scumpirea baghetei este cea care stârneşte îngrijorare.
Francezii consumă 320 de baghete la fiecare secundă, 10 miliarde pe an.
„Bagheta este emblema noastră, simbolul nostru, termometrul economiei noastre. Nu poate trece niciodată de un euro“, a declarat îngrijorat Dominique Anract, preşedinte al Confederaţiei Franceze a Brutăriilor şi Patiseriilor, potrivit Newsweek.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro