• Deşi în valoare producţia de medicamente nu deţine mai mult de 10% din estimările jucătorilor din piaţă, la volume fabricile din România îşi fac loc în clasamente.

Portofoliile de medicamente ale producătorilor locali se vor schimba odată cu criza generată de coronavirus, iar medicamentele care au fost solicitate la debutul pandemiei, dar şi materiale de protecţie vor fi pe lista de dezvoltare pentru fabricile locale, susţine Simona Cocoş, directo­rul general al Zentiva Bucureşti, al doilea cel mai mare producător de medicamente din ţară.

„În general cred că producătorii români se vor orienta în vederea fabricării acestor produse care au fost cerute acum, în criză, şi care probabil vor continua să fie cerute. Inclusiv populaţia va fi mult mai precaută şi va folosi genul acesta de materiale de protecţie“, a spus pentru ZF Simona Cocoş.

Ca răspuns la cererea crescută din partea pacienţilor, Zentiva a mărit capacitatea de producţie pentru două medicamente - paracetamol şi algocalmin, utilizate în tratamentul durerii şi ameliorarea febrei.

Vânzările de paracetamol au fost în creştere în ultimii ani în România, piaţa ajungând la 33,3 mil. euro, potrivit datelor furnizate de către compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Cele mai mari cinci companii care vând paracetamol au un sfert din cota totală de piaţă, iar Zentiva are 12% din totalul pieţei. „A fost o cerere foarte ridicată în pe­rioada aceasta la para­ceta­mol, probabil acum o să se mai domolească, dar dacă va reapărea această infecţie prin iarnă, va exista o provocare nouă foarte mare pentru paracetamol şi alte produse pentru tratamente împotriva COVID-19. Ne-am bucura ca pacienţii să cumpere produse fabricate în România. Noi am contribuit la lupta împotriva corona­viru­sului şi sper că populaţia să ţină cont de lucrul acesta şi să cumpere medicamente fabricate în România“, a mai spus Simona Cocoş.

După ce producţia de medica­mente nu a beneficiat de investiţii majore pentru dezvoltare, iar pro­ducă­torii s-au plâns că taxa clawback, un procent din vânzări, frânează dezvoltarea industriei, prima măsură luată în acest caz a fost determinată de criza coronavirusului. Taxa clawback a fost plafonată la 15% pentru medica­mentele produse în România, pe fondul unui consum mai mare de medicamente al românilor, iar legea aşteaptă promulgarea preşedintelui.

„Ne dorim ca autorităţile să fie atente la cererile venite din partea industriei producătoare de medica­mente din România. Ne-ar ajuta foarte mult ca autorităţile să considere producţia de medicamente o industrie strategică, la fel cum este industria IT pentru că se pot face multe lucruri în România, se pot face investiţii dacă autorităţile sprijină acest domeniu“, a mai spus Simona Cocoş.

Zentiva România, parte a gru­pului ceh cu acelaşi nume, deţinut de fondul de investiţii Advent, are peste 200 de produse în portofoliu, dintre care 80% sunt medicamente cu prescripţie medicală, atât ca volum, cât şi ca valoare. Restul de 20% sunt produse fără reţetă – OTC, suplimente alimentare şi dispozitive medicale şi se află în portofoliul Solacium, producă­torul cumpărat de grupul Zentiva în 2019.

Ariile terapeutice acoperite de brandurile Zentiva sunt cardiologia, medicamente pentru durere, urologie, afecţiuni ale sistemului pulmonar, oncologie, răceală şi gripă, boli infecţioase.

Zentiva România a raportat pentru 2019  afaceri în creştere cu 16% faţă de anul precedent, până la 535,4 milioane lei şi un profit de 46,3 milioane lei.

Compania a alocat anul trecut aproximativ 25 milioane lei pentru investiţii în echipamente noi şi în modernizarea capacităţilor existente, în special pentru zonele de fabricaţie peleţi şi soluţii Injectabile.

Consumul de medicamente în primele trei luni din 2020 a crescut cu 10%, iar segmentul de medicamente fără reţetă are cele mai mari creşteri. Cei mai mari producători de medicamente locali sunt Terapia Cluj, Zentiva Bucureşti şi Antibiotice Iaşi.

Simona Cocoş, director general al Zentiva Bucureşti: Ne-am bucura ca pacienţii să cumpere produse fabricate în România.